Minorităţile române din Ucraina şi Serbia trag semnalul de alarmă. Îi cer lui Iohannis să le primească la Cotroceni

Într-o scrisoare trimisă luni conducerii de la Bucureşti, reprezentanţii asociaţiilor nonguvernamentale şi partidelor româneşti unite în Congresul Românilor din Serbia, susţinute de Vicariatul Ortodox Român al Timocului, îndeamnă autorităţile române să ia în considerare ‘cu maximă seriozitate’ situaţia românilor vlahi de la sud de Dunăre (Valea Timocului), ‘care de-a lungul timpului au fost uitaţi de Ţara Mamă, România’, conform unui comunicat transmis Agerpres.

Grupul de iniţiativă constituit la Cernăuţi consideră drept prioritară consultarea cu preşedintele României referitor la pericolul implementării complete, începând cu anul 2023, a legislaţiei statului ucrainean în domeniul învăţământului pe întreg teritoriul Ucrainei.

Numărându-se printre semnatarii scrisorii, Consiliul Naţional al Românilor din Ucraina (CNRU), recent înfiinţat, îi cere preşedintelui României să intervină de partea comunităţii româneşti din Ucraina, care cere abrogarea articolului 7 al Legii educaţiei care reduce semnificativ dreptul la studii în limba maternă pentru reprezentanţii minorităţii naţionale autohtone româneşti din Ucraina.

Citeşte şi Şcolile româneşti din Ucraina vor trece la predarea în limba ucraineană din 2023

Alte articole

Victorie uriașă pentru Iohannis în războiul cu ANAF! Instanța a respins cererea Fiscului de a pune sechestru pe bunurile fostului președinte

Zi grea pentru Klaus Iohannis. Instanţa decide dacă pune sechestru pe bunurile fostului preşedinte

Liderii etnicilor români din Ucraina apreciază noua lege a educaţiei ca având un efect devastator de ucrainizare totală a celor peste 100 de şcoli rămase cu predare integrală în limba română din Transcarpatia, Cernăuţi şi Basarabia istorică, avertizând că aceasta ar putea duce la asimilarea iminentă în viitorul apropiat a populaţiei autohtone româneşti din aceste regiuni.

În acelaşi timp, liderii comunităţii etnicilor români din Serbia cer tuturor factorilor de decizie de la Bucureşti o mai bună organizare şi consolidare a Ministerului pentru Românii de Pretutindeni, propunând ca acesta să aibă trei secretariate: a) Secretariatul de stat pentru comunităţile istorice; b) Secretariatul de stat pentru Basarabia; c) Secretariatul de stat pentru diasporă.

În mesajul lor, ei îşi exprimă speranţa că România are capacitatea de a forma o instituţie puternică, capabilă să rezolve problemele grave ale românilor comunităţile istorice.