Legislația din România are prevederi clare legate de al 13-lea salariu. Conform Codului Muncii, acordarea acestui beneficiu nu reprezintă o obligație legală pentru angajatori, ci doar o prevedere negociată în contractele colective de muncă sau o decizie exclusivă a companiilor.
Și totuși, ani la rând, mulți români au încasat al 13-lea salariu, acordat de regulă în decembrie, ca recompensă după 12 de luni de muncă. S-a plătit acest beneficiu și în instituții și companii de stat, și în mediul privat.
În această perioadă delicată, acordarea celui de-al 13-lea salariu are însă toate șansele să devină, pentru mulți angajați, o simplă amintire. În cazul bugetarilor, cauza este deficitul uriaș, care obligă guvernul să taie în stânga și-n dreapta. Astfel, odată cu sporurile și primele nejustificate, dispare din buzunarul angajaților la stat și al 13-lea salariu.
În mediul privat, lucrurile se prezintă diferit. Companiile care fac profituri bune își recompensează personalul cu al 13-lea salariu, ca bonus de performanță sau formă de fidelizare. Vorbim despre o practică întâlnită în special la multinaționale și la firme din domeniul IT sau financiar.
Odată cu mărirea taxelor însă, plata celui de-al 13-lea salariu ar putea dispărea însă și la unele firme, care trebuie să-și adapteze cheltuielile la noile realități economice.
Sindicatele au cerut în repetate rânduri ca al 13-lea salariu să fie reglementat prin lege, însă autoritățile au transmis că nu există un calendar sau un proiect pentru acordarea obligatorie a acestui beneficiu, scrie news18.
Al 13-lea salariu ar însemna, pentru stat, o presiune bugetară suplimentară, iar asta, în 2025, este ultimul lucru pe care și-l dorește Executivul.
În alte țări din Uniunea Europeană, al 13-lea salariu este o practică obișnuită în țări precum Germania, Austria, Italia sau Spania, unde este plătit sub formă de primă anuală. În România însă, salariații se pot gândi la al 13-lea salariu doar dacă acesta este negociat direct cu angajatorul sau prevăzut în contractul colectiv de muncă.