Mircea Geoană este cunoscut încă de acum cinci ani ca fiind un executant fidel al oligarhilor ruși, având deja la activ două vizite la Moscova: una oficială efectuată în septembrie 2008, în calitate de președinte al Comisiei de politică externă a Senatului, dar și una secretă, aranjată pe data de 27 aprilie 2009 cu ajutorul unui ex-ofițer GRU, Boris Golovin, care la data respectivă era un om de afaceri cu interese în domeniul energetic din România.

Vizita secretă dinaintea campaniei prezidențiale din 2009 a fost confirmată la momentul respectiv și de către fostul consilier al lui Traian Băsescu, Cristian Diaconescu (care la momentul respectiv era ministru de externe).

Alte Articole

Monica Bîrlădeanu le-a transmis credincioșilor ce să facă ...

Diana Şoşoacă intră în cursă pentru Primăria Capitalei. ...

Diana Șoșoacă nu se lasă! Senatoarea insistă să candideze ...

„Domnul Geoană, în calitate de președinte al Senatului a contactat Ministerul de Externe, precizându-ne că e vorba de o vizită informală, neoficială, și am pus la dispoziție un dosar de vizită, adică o evaluare a statului a relațiilor bilaterale între România și Federația Rusă”.

De altfel, referitor la relația cu Rusia, Mircea Geoana nu a ezitat niciodată să se declare un susținător al reluării relațiilor pragmatice cu Federația, fiind considerat de către mulți analiști politici drept un „prorus”. Într-un interviu pentru Radio France International în 2008, Geoană a declarat că „a nega relația și a bloca dialogul cu o țara atât de importantă (Rusia) este cu totul greșit”.

„Eu cred că o relație pragmatică cu un vecin atât de important și în ofensivă cum este Federația Rusă este un lucru elementar. (…) A nega relația și a blocă dialogul cu o țara atât de importantă este cu totul greșit. Și cred că a venit clipă, după ce ne-am rezolvat problemă integrării europene, să ne rezolvăm problemă politicii regionale a României care, așa cum spuneam și la întâlnirea diplomaților noștri, este marele absent al politicii regionale”, a afirmat în trecut Mircea Geoană.

Mai mult, acesta a fost acuzat că ar fi încercat să influențeze din funcția de vicepreședinte în CSAT, deținută în 2009, la strategia energetică a României, mai ales cea privind privatizarea Romgaz.