Mircea Kivu: România este în întârziere cu noua legislaţie electorală chiar şi pentru anul 2016

„Din păcate, suntem deja în întârziere, pentru prezidenţiale şi europarlamentare nu se mai poate, pentru că există decizia CCR, care spune că, cu un an înainte de alegeri, nu se mai pot modifica ( legile, n.r.). La europarlamentare şi prezidenţiale vom merge cu acelaşi legi proaste ca în prezent, dar suntem în întârziere deja şi pentru 2016, pentru că anul viitor este an electoral, şi nimeni nu va discuta despre acest lucru”, a spus Mircea Kivu, completând: „Avem nevoie să începem cât mai repede să lucrăm la legea electorală”.

El a amintit Codul Electoral al Autorităţii Electorale Permanente, care ar trebui să cuprindă partea tehnică, comună tuturor alegerilor, şi care ar putea intra în discuţia comisiilor parlamentare pentru a fi adoptat în timp util, pentru ca apoi să se lucreze pe principiile după care se vor face alegerile.

„Nu trebuie pusă căruţa înaintea boilor. Nu trebuie să stabilim cum vor fi organizate alegerile, în doua tururi, într-un tur, ci să stabilim ce vrem de la sistemul electoral, dacă vrem un Parlament cu două partide, şi astfel să se ia decizia uşor, sau o reprezentare cât mai largă a tuturor curentelor de opinie, şi atunci stabilim acest lucru”, a mai spus Kivu.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Mircea Kivu a mai afirmat că este necesar, în raport cu conţinutul legislaţiei, să se stabilească clar cine este electoratul, care sunt persoanele din listele electorale permanente, „celebrul cvorum”, precizând că în majoritatea ţărilor europene, cetăţenii sunt înscrişi în registrul electoral la cerere.

Alte articole

Birou al AEP, transformat în club! ”Cu narghilea, cu tot ce era necesar încât oamenii să se simtă bine în timpul programului”. Dezvăluiri incredibile despre angajați ai instituției

RAPORT Călin Georgescu și AUR-ul lui George Simion, lideri detașați în topul amenzilor date de AEP. Statul, corigent la colectarea acestora

Kivu a mai declarat că e nevoie ca societatea civilă să fie parte la procesul electoral, şi a adăugat că, dacă peste trei ani se votează după aceeaşi lege, societatea civilă ar putea fi îndreptăţită să ceară un „vot alb” sau să pledeze pentru neparticiparea la vot.

„Sper să existe înţelegere din partea clasei poltiice şi să existe deschidere în acest sens”, a conchis Kivu.

Kivu a pledat în cadrul dezbaterii pentru o colaborare între societatea civilă şi clasa politică în elaborarea legislaţiei electorale.

„Din păcate, în România constatăm, în cei 23 de ani de democraţie, că politicienii au modificat succesiv legislaţia electorală, prin care au închis piaţa politică, au pus tot mai multe bariere noilor venitţi să inte pe scena politică”, a spus Kivu, dând ca exemplu creşterea pragului electoral şi introducerea taxelor pentru participare la vot.

„România are cel mai mare număr de semnături pentru candidaţii independenţi, din Uniunea Europeană, iar candidatul independent strânge zeci de mii de semnături, dar nu poate controla procesul electoral, pentru că nu are drept la oameni în birourile electorale, doar partidele politice au acest drept”, a spus sociologul Mircea Kivu.

El a mai spus că România este ţara în care e cel mai greu să înfiinţezi partide politice, din cauza numărului mare de semnături necesare.

„Insist pe necesitatea implicării societăţii civile nu doar în procesul electoral, dar şi în elaborarea legislaţiei electorale.Nu mi se pare nomal ca societatea civilă să nu aibă reprezentanţi în birourile electorale, ci doar partidele politice”, a remarcat Kivu.