Mircea Radulian (INFP): Cutremurele mici nu se feresc de unul mai mare. Nu putem să nu ne gândim şi la un seism mai mare

„A fost un cutremur de adâncime în zona Vrancea, la adâncime de 99 de kilometri, un cutremur de magnitudine 5,3. Un cutremur pe care noi îl considerăm moderat pentru zona Vrancea, având în vedere că Vrancea este o zonă de adâncime. Cutremurele de o asemenea magnitudine nu produc pagube şi din acest punct de vedere nu sunt periculoase.

A fost al doilea cutremur cu magnitudine peste 5 din acest an. A mai fost un cutremur în septembrie. Cutremurul din noaptea de marţi spre miercuri a fost un cutremur care, ca mod de producere a mecanismului focal, a fost puţin diferit faţă de mecanismul tipic pentru zona Vrancea, care produce ruperi care se propagă pe falii dinspre Moldova înspre Câmpia Română. Acest cutremur a fost produs pe o falie perpendiculară pe această direcţie, deci a fost orientat dinspre Transilvania spre Dobrogea. Cutremurul s-a simţit şi-n Moldova şi în Câmpia Română, dar a avut efecte ceva mai mari şi spre curbura arcul carpatic, în zona Braşov, Sibiu, Covasna. Pe de altă parte, cutremurul a fost unul tipic. S-a simţit până în Bulgaria, Republica Moldova şi Ucraina. A fost o arie foarte mare de acţiune a acestui cutremur”, a declarat Mircea Radulian.

Cutremurul de 5,3 din noaptea de marţi spre miercuri a avut şi o replică. Aceasta s-a produs miercuri dimineaţă, la ora 5.01 şi a avut o magnitudine de 2,9.

„In jurul orei 5.00 a fost o replică. Cutremurele astea moderate au o caracteristică constantă, au replici puţine şi mici sau câteodată chiar nu au replici. Cutremurul din noaptea de marti spre miercuri a avut o replică. S-ar putea să mai aiba o replica, dar ele sunt mici. Pentru Vrancea, cel mai periculos rămâne tot cutremurul principal„, a mai spus Radulian.

Alte articole

Cutremur cu magnitudinea 3,3 în judeţul Gorj

Cutremur cu magnitudinea 5.4, s-a simţit în capitală

Specialistul a explicat că seismele mici sunt bune pentru că produc anumite descărcări în Vrancea şi ajustează fluctuaţiile de tensiune, însă nu reuşesc să elibereze tensiunea acumulată în această zonă.

„Cutremurele cu magnitudini mici nu se feresc de un cutremur mai mare. Ele sunt totuşi bune, pentru ca produc anumite descărcări în vrancea şi ajustează fluctuaţiile de tensiune. Însă, per total nu reuşesc să elibereze tensiunea acumulată în Vrancea. Nu putem, în perspectivă, să nu ne gândim şi la un cutremur mai mare„, a adăugat Mircea Radulian.

Directorul ştiinţific al INFP a spus că nu există o explicaţie pentru care cutremurele se produc noaptea: „Poate să fie şi pur întâmplător. Există o anumită fluctuaţie, de multe ori apar mai multe primăvara, toama, iarna, mai puţin vara. N-ar fi exclus să fie o altă influenţă, dar principalul motor si principala cauza a cutremurelor rămâne tot tectonica. Toate fenomenele secundare, astronomice, meteorologice, variatii de tot genul nu sunt cele care determină producerea cutremurelor mari”.

CITEŞTE ŞI: Ce să faci în caz de cutremur