Misterele pe care nici acum nu le-a rezolvat ştiinţa

„Îmi place necunoscutul, despre asta e vorba în ştiinţă.  Există miliarde de lucruri şi de locuri despre care nu ştim absolut nimic. Şi faptul că nu ştim mă incită, mă face să-mi doresc să ajung acolo, să aflu adevărul. Asta este ştiinţa. Cred că dacă nu îţi place necunoscutul nu poţi deveni om de ştiinţă. Nu am nevoie de un răspuns. Nu am nevoie de răspunsuri pentru orice. Eu am nevoie de întrebări la care să caut răspunsuri”, a explicat Brian Cox, fizician la Universitatea din Manchester.

De ce există mai multă materie decât antimaterie?

Antimateria este opusul materiei, când cele două se întâlnesc ar trebui să se anihileze reciproc fără a lăsa nimic în urmă, iar acest fenomen ar fi trebuit să se producă la scurt timp după apariţia Universului, când s-au format materia şi antimateria. Dar, dacă acest lucru s-ar fi întâmplat conform calculelor oamenilor de ştiinţă, atunci nu ar mai fi existat destulă materie care să formeze galaxiile, stelele şi planetele.

Citeşte şi Oamenii de ştiinţă au făcut prima „fotografie” a unui tunet FOTO

Alte articole

Regimul lui Putin se prăbușește: într-un climat dominat de incertitudine și lipsă de perspectivă, viitorul Rusiei rămâne fără un model și fără aliați

București-Ilfov se află în topul celor mai bogate regiuni din UE, peste Bavaria Superioară, Hamburg, Budapesta sau Varșovia

Astfel, fizicienii încearcă să afle de ce a rămas aşa de multă materie în Univers. Una din explicaţii invocă existenţa mesonilor, particule subatomice instabile, care există foarte puţin timp (câteva microsecunde) şi care sunt compuse dintr-un quark şi un antiquark. Mesonii sunt mai rezistenţi decât opusul lor, antimesonii, de aceea particulele normale, alte materiei, sunt mai numeroase comparativ cu antiparticulele, notează IFL Science.

Continuarea pe Playtech.ro.