Misterele unei civilizaţii preistorice, ascunse sub lanurile de grâu din Transilvania

Misterele unei civilizaţii priestorice sunt ascunse sub lanuri de grâu, în Transilvania, potrivit studiilor lui Zoltan Czajlik, cercetător la Universitatea „Eotvos Lorand” din Budapesta. Aşezările sunt vechi de 8.000 de ani şi sunt scoase la iveală şi cercetate într-un proiect internaţional.

09 ian. 2014, 16:17
Misterele unei civilizaţii preistorice, ascunse sub lanurile de grâu din Transilvania

Aşezările de 8.000, necunoscute până acum, au fost descoperite în mai multe oraşe din judeţul Hunedoara, printr-o metodă folosită mai rar în România – fotografierea din avion a aunor zone unde au fost identificate aşezări dacice şi romane şi căutarea altora noi, scrie Ziarul Hunedoreanului.

Expertul maghiar lucrează la acest proiect împreună cu specialişti din Hunedoara, Alba, Mureş şi Cluj.

„Fotografierea aeriană a unui sit arheologic ne oferă o imagine de ansamblu asupra zonei. Putem vedea absolut tot ceea ce înconjoară perimetrul şi putem înţelege astfel motivul pentru care civilizaţiile din trecut şi-au amplasat oraşele într-o anume locaţie. Pe de altă parte, aerofotografierea ne dă posibilitatea să identificăm aşezări noi, despre a căror existenţă nu ştiam până acum”, explică Dr. Zoltan Czajlik pentru Ziarul Hunedoreanului.

Cercetările din Hunedoara se concentrează asupra localităţilor de pe Valea Mureşului, unde dr. Czaklik a descoperit aşezări preistorice de acum 8.000 de ani.

„Între Veţel şi Orăştie, am descoperit aşezări din epoca Bronzului. Alteori, am observat urmele unor ferme romane, tipice acelei perioade. Interesant rămâne faptul că este pentru prima dată când pe valea Mureşului sunt identificate atâtea vestigii despre care nu se ştia până acum”, mai spune cercetătorul.  

La Veţel, fotografiile aeriene au surprins urmele unor fundaţii, vizibile într-un lan de grâu din apropierea castrului roman, mai scrie Ziarul Hunedoreanului, ea mai importantă fiind o structură patrulateră, care indică existenţa unui templu. Urmele arheologice descoperite pe Măgura Uroiului sugerează că, în perioada Regatului Dac, în această zonă a existat o mină de andezit, iar mare parte a structurilor religioase de la Sarmizegetusa Regia au fost construite din piatra exploatată la Uroi. Situl a fost locuit şi înaintea Regatului Dac, pe terasa promontoriului fiind identificate urmele unor aşezări preistorice – uneori fortificate, structurile din aşezare şi şanţul fortificaţiei fiind vizibile şi în fotografiile aeriene.