Persoanele absolvente de învăţământ superior reprezintă 55% din populaţia totală a emigranţilor din Bosnia şi Herţegovina, peste 40% din emigranţii din Armenia şi Letonia şi aproape 40% din populaţiile de emigranţi din Albania, Moldova, Macedonia de Nord, Republica Kârgâzstan, Kazahstan, România şi Tadjikistan. Astfel de tipare permanente reprezintă mai degrabă un simptom şi nu o cauză a problemei de bază”, se precizaeză într-un comunicat al Băncii Mondiale.

Angajaţii români primesc o lovitură grea: compensaţiile pentru zilele lucrate în weekend s-au redus considerabil

Alte Articole

Datoria guvernamentală a depăşit 44% din PIB, la final de ...

Contribuţiile lunare pentru pensii cresc. Cât costă cumpărarea ...

Cătălin Drulă, Ministrul Transporturilor: „Trenurile ...

Potrivit Băncii Mondiale, printre politicile pe termen lung care pot aborda cauzele de bază ale emigraţiei se numără întărirea guvernanţei, consolidarea instituţiilor din ţările de origine, păstrarea forţei de lucru, stimularea creării de locuri de muncă, investiţiile în învăţământul superior şi creşterea oportunităţilor pentru femei în economie.

Raportul Băncii Mondiale prezintă o încetinire a creşterii economice din Europa şi Asia Centrală, aceasta fiind estimată la 1,8% pentru 2019. Este cea mai pesimistă din ultimii patru ani şi reflectă încetinirea creşterii atât în Federaţia Rusă, cât şi în Turcia, cele mai mari economii din regiune.

„Migraţia poate să contribuie la prosperitatea din regiune. Migranţii tind, în mod disproporţionat, să provină din cadrul populaţiei active şi, de aceea, pot să reducă presiunile demografice prin mărirea dimensiunii forţei de muncă, creşterea productivităţii şi accelerarea creşterii economice.” a spus Asli Demirguc – Kunt, economistul – şef al Băncii Mondiale pentru regiunea Europa şi Asia Centrală.