Mit spulberat. România are în 2021 o producţie de grâu de 7 ori mai mare faţă de perioada când era supranumită „grânarul Europei”

Toamna trecută s-a arătat generoasă din punct de vedere al precipitaţiilor la nivel naţional astfel că plantarea şi dezvoltarea culturii de grâu a cunoscut un nivel optim, spune Cezar Gheorghe, consultant expert al Clubului Fermierilor Români.

„La sfârşitul lunii decembrie totalizam un nivel de 2.17 mil hectare de grâu într-o condiţie vegetativă foarte bună. Iarna a adus cu ea extrem de multe precipitaţii sub formă de ploaie în mod special, efectele La Nina s-au reversat pe teritoriul României. Rezervele de apă din sol s-au refăcut astfel încât încrederea în potenţialul recoltei a crescut, estimând o recoltă la grâu de peste 10 milioane de tone, mai precis 10.3 milioane tone (producţie 4,75 tone/ha). Preţul grâului pentru recolta nouă a rămas ridicat în perioada februarie – mai 2021, indicaţiile noastre ferme au fost de vânzare a maxim 40% din potenţialul de recoltare. Am înregistrat vârfuri de preţuri pentru recolta nouă pe o plajă între 212-216 euro pentru tona de grâu livrată în portul Constanţa”, a declarat acesta, pentru ziarul Adevărul.

Spre comparaţie, în timpul secetei din anii ’38 – ’39, ţara noastră avea o producţie de 700 kg de grâu la hectar. România şi-a exportat atunci tot surplusul de producţie, iar efectul a fost o criză la nivel naţional generată de lipsa pâinii a avut loc în perioada 1938-1939, iar mulţi români s-au îmbolnăvit de pelagră. „Denumirea de grânarul Europei a fost nimic altceva decât o măgulire a orgoliului naţional pentru a genera vânzarea bunurilor şi a accelera decizia”, a mai explicat Cezar Gheorghe.

Citeşte şi România exportă grâu şi importă produse de patiserie de 13 ori mai scumpe

Alte articole

Urmează demisii în lanţ la PNL. Ilie Bolojan a făcut anunţul în direct: „Nu este o decizie uşoară”

Câți români ar avea voie să voteze dacă s-ar organiza alegeri anticipate. Peste 20.000 de români cu drept de vot au fost radiați din Registrul electoral în ultima lună

Revenind la producţia din ultimii ani, acesta a spus că în toamna lui 2019 prognoza de producţie era estimată la 9.6 milioane tone, de pe o suprafaţă de 2,07 milioane hectare (producţie de 4,64 tone/ha). Seceta pedologică ce s-a instaurat treptat în România a generat pierderi însemnate, producţia finală de grau a fost de doar 6.7 milioane de tone. (producţie de 3.236 kg/ha în condiţii de secetă).   „Însă pe parcursul sezonului 2020-2021, fermierii ce au ţinut stocurile de grâu şi nu le-au vândut au beneficiat din plin de efectele aşteptării. Conjunctura la nivel european şi de bazin al Mării Negre a fost una asemănătoare României, astfel încât recolta agregată din cele două regiuni exprimate mai sus a fost foarte slabă. Astfel agregat cu efectele pandemiei, a fost generat un comportament al cumpărătorilor din ţările de destinaţie de stock piling. Având pe de o parte o lipsă de volume şi pe de altă parte o situaţie impredictibilă pe termen lung generate de efectele pandemiei, cumpărătorii au competiţionat. Ca şi când nu ar fi fost suficient, Rusia a început să îşi protejeze siguranţa alimentară şi a enunţat introducerea unei taxe de export la grâu în doua trepte, 25, respectiv 50 euro/tonă„, a afirmat el.

Citeşte şi Ministrul Agriculturii, despre recolta de grâu din 2020: Producţia medie este de 2,9 tone pe hectar, în scădere cu 40%