Fondul forestier naţional o suprafaţă de 6,592 milioane hecare, din care supafaţa pădurilor 6,427 milioane hectare. Masa lemnoasă recoltată a însumat 18,9 milioane metei cubi.
Creşterea se datorează în principal unor reamenajări de păşuni împădurite şi introducerii în fondul forestier a terenurilor degradate şi a terenurilor neîmpădurite.
Suprafaţa pădurilor reprezintă 97,5% din fondul forestier naţional. Suprafaţa regenerată a scăzut cu 9,6% (-2.584 ha). Distribuţia fondului forestier pe regiuni de dezvoltare indică o concentrare însemnată în Centru (19,3% din totalul fondului forestier) şi Nord-Est (18,2%), urmate de regiunile de dezvoltare Vest (16,2%), Nord-Vest (15,2%), Sud-Vest-Oltenia (12,3%), Sud-Muntenia (10,0%), Sud-EST (8,4%) şi Bucureşti-Ilfov (0,4%).
Cel mai mare volum de masă lemnoasă s-a recoltat în regiunile de dezvoltare Nord-Est(26,8% din totalul volumului de masă lemnoasă recoltată), şi Centru (23,4%), urmate în proporţii mai mici de regiunile de dezvoltare Nord-Vest (13,6%), Vest (12,8%), Sud-Muntenia (9,0%), Sud-Vest Oltenia (7,3%), Sud-EST (6,7%) şi Bucureşti-Ilfov (0,4%).
Cele mai mari suprafeţe pe care s-au realizat lucrări de regenerare a pădurilor s-au înregistrat în regiunea de dezvoltare Nord-Est(25,9 % din suprafaţa totală regenerată), urmată de regiunile de dezvoltare Centru (17,5%), Nord-Vest (13,4%), Sud-EST (13,2%), Vest (11,7%), Sud-Muntenia (9,7%), Sud-Vest Oltenia (8,1%) şi Bucureşti-Ilfov (0,5%).
facebook
twitter
:quality(75):format(jpeg)/wp-content/uploads/2020/07/crima-cu-sange-rece-in-satu-mare-scaled.jpg)
:quality(75):format(jpeg)/wp-content/uploads/2020/07/anapro.jpg)
:quality(75):format(jpeg)/wp-content/uploads/2020/06/alexia-eram.jpg)
:quality(75):format(jpeg)/wp-content/uploads/2020/07/serban-huidu.jpg)
