Mitzura Arghezi a murit. Cui rămâne averea moştenită de la tatăl ei

Mitzura Argezi a murit marţi dimineaţă (27 octombrie), la vârsta de 90 de ani. Fiica lui Tudor Arghezi se afla la un cămin de bătrâni din luna august. Una dintre problemele ridicate şi înainte de moarte Mitzurei Arghezi a fost cui rămâne averea pe care aceasta a moştenit-o de la tatăl ei.

Mitzura Arghezi a moştenit de la tatăl ei, poetul Tudor Arghezi, manuscrisele acestuia, dar şi domeniul Mărţişor. 

Potriivt click.ro, Mitzura Arghezi a lăsat prin testament volume din opera tatălui editurei Minerva
În plus, Mitzura Arghezi şi-a făcut un testament în care i-a lăsat unui redactor de la Editura Minerva, Traian Radu, 11 volume cu opera lui Arghezi. Traina Radu a fost cel care a internat-o la azil, iar conducerea Academiei Române şi Eugen Simon s-au asigurat că manuscrisele sunt pe mâine bune.

„Doamna Mitzura Arghezi a făcut un testament în care îi lasă domnului Traian Radu, un vechi şi stimat redctor de la Editura Minerva şi care ne-a pregătit nouă 11 volume cu opera lui Arghezi. Traian Radu a internat-o pe Mitzura Arghezi la Căminul Comunităţii Evreieşti, nu a răpit-o nimeni şi, împreună cu conducerea Academiei Române, îi vom face o vizită, pentru că ne interesează foarte mult ce se întâmplă cu fiica lui Arghezi şi cu manuscrisele. Acolo sunt «izvoarele» noastre”, a mai spus criticul literar.

Cât despre domeniul Mărţişor, Eugen Simion a anunţat că are „Domeniul Mărţişor este intabulat, este proprietatea statului românesc, este la adăpost”.

Mitzura Arghezi a murit marţi

Mitzura Arghezi a avut în ultimii ani mai multe probleme de sănătate, din cauza vârstei înaintate, iar în ultimele luni a fost internată într-o instituţie specializată pe geriatrie şi pe nevoile speciale ale persoanelor vârstnice.

Mitzura Arghezi ar fi împlinit pe 10 decembrie vârsta de 91 de ani. Ea a fost deputat al României în legislaturile 1996-2000 și 2000-2004, pe listele PRM. Între anii 2005-2010, Mitzura Arghezi a fost membru în Consiliul de Administrație al Societății Române de Radiodifuziune din partea PRM. De asemenea, Mitzura Arghezi este cunoscută și ca actriță. A jucat în peste 100 de piese de teatru și 18 filme.

În ultimele luni, Mitzura Arghezi a fost internată într-un cămin de bătrâni privat din Sectorul 1 al Capitalei, în care a fost internată de Traian Radu, un bărbat în vârstă de 75 de ani, care a îngrijit-o în ultimii ani şi pe care aceasta l-a trecut în testament drept moştenitor.

Mitzura Arghezi era internată, din luna septembrie, într-un cămin de bătrâni privat din sectorul 1 al Capitalei.

Domnica Teodorescu, cunoscută sub numele de scenă Mitzura Arghezi, s-a născut pe 10 decembrie 1928, în Bucureşti.

Fiica poetului Tudor Arghezi (Ion Teodorescu), Mitzura Arghezi a studiat o perioadă pictura, a realizat ilustraţii de cărţi, iar, în 1948, ea şi fratele său Baruţu au fost exmatriculaţi de la Facultatea de Litere, după ce poetul a fost interzis.

De asemenea, Mitzura Arghezi a studiat baletul cu balerina şi coregrafa Floria Capsali şi a dansat pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti, descoperind astfel şi teatrul. S-a înscris apoi la Institutul de Cinematografie, pe care l-a abandonat după doi ani şi s-a transferat la Institutul de Teatru, potrivit cinemagia.ro.

Mitzura Arghezi a jucat în peste 100 de spectacole de teatru şi 18 filme. A jucat pe scena Teatrului Naţional în spectacole ca „Ploşniţa”, de Vladimir Maiakovski, „Minunata pantofăreasă”, de Federico García Lorca, „Gimnastică sentimentală”, de Vasile Voiculescu, „1907”, de Tudor Arghezi, „Seringa”, de Tudor Arghezi, „Dulcea pasăre a tinereţii”, de Tennessee Williams. La Teatrul Naţional Radiofonic a jucat în „Neguţătorul de ochelari” şi „Interpretări la cleptomanie”, o adaptare după Tudor Arghezi, „Rapsodia ţiganilor”, de Mircea Ştefănescu, „Idolul şi Ion Anapoda”, de G.M. Zamfirescu. Tot la radio a avut o rubrică în cadrul emisiunii „De toate pentru toţi”.

Debutul în cinematografie a avut loc în 1961, cu ecranizarea schiţei lui Tudor Arghezi „Doi vecini”, în regia lui Geo Saizescu. Printre cele mai importante filme în care a jucat se numără „Furtuna” (1960), „Titanic vals” (1964), „Ultimul cartuş” (1973), „Eu, tu, şi… Ovidiu” (1978), „Drumul oaselor” (1980), „Secretul lui Bachus” (1984), „Secretul lui Nemesis” (1987).

Mitzura Domnica Arghezi a fost aleasă de două ori în funcţia de deputat român, în legislaturile 1996 – 2000 şi 2000 – 2004, pe listele Partidului România Mare (PRM). Între anii 2005 – 2010 a fost membru în Consiliul de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune din partea PRM.

A avut și o carieră jurnalistică, colaborând la publicații de literatură, teatru și film, precum și o activitate politică intensă, fiind deputat din partea Partidului România Mare (PRM) în legislaturile 1996-2000 (deputat de Olt) și 2000-2004 (deputat de București). A fost secretar executiv al PRM; membru în Comitetul Director al PRM; președintele Organizației Naționale a Femeilor din PRM, precum și membru în Consiliul de Administrație al Societății Române de Radiodifuziune (SRR) din partea PRM (2005-2010).

În legislatura 1996-2000, a fost membru în comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale, a făcut parte din delegația Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Francofoniei (APF), precum și din Grupul parlamentar de prietenie cu Canada (din feb. 1997) și din Grupul parlamentar de prietenie cu Republica Indonezia (din feb.1997).

În legislatura 2000-2004, a făcut parte din Comisia pentru politică externă și din Delegația Parlamentului României la Adunarea Internațională a Parlamentarilor de Limbă Franceză. A ocupat și funcția de vicepreședinte al Grupului parlamentar de prietenie cu Republica Franceză — Adunarea Națională și al Grupului parlamentar de prietenie cu Republica Populară Chineză. A fost inițiator al propunerii legislative privind despăgubirea persoanelor fizice care au subscris unități de fond la Fondul Național de Investiții și al propunerii legislative privind acordarea tichetelor de masă elevilor provenind din familiile defavorizate al căror venit nu depășește salariul minim pe economie.

A fost director onorific al Casei Memoriale ”Tudor Arghezi” din București și cetățean de onoare al municipiului Bacău (2010).