Negocierea a pornit de la un articol care stabilește că prin contractele colective de muncă sunt stabilite niveluri minime de salarizare pe categorii de profesii, activități și cuantumul salariului minim pentru sectorul de activitate, grupul de unități sau unitate.

Sindicatele au arătat că enumerarea profesiilor și activităților la stabilirea salariului minim pe sector este în măsură să combată salarizarea injustă și chiar evaziunea fiscală. Patronatele au cerut însă eliminarea “funcțiilor” din prevedere, așa cum propuseseră sindicatele, argumentând că, astfel, negocierile pentru contractele colective de muncă ar putea dura la infinit, arată Profit.ro.

Alte Articole

Codin Maticiuc a rămas fără telefon în autobuz! „Cumva ...

Cei din PSD cer USR-ului să o excludă pe Clotilde Armand din ...

EXCLUSIV | Nicușor Dan, adevărul despre cum se înțelege cu ...

Pozițiile sindicatelor și patronatelor vor fi mediate la nivel politic.

Forma adoptată de Senat introducea în Codul Muncii următorul articol: “Cuantumul net al salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată nu poate fi mai mic de 50% din salariul de bază mediu net la nivel național comunicat de Institutul Național de Statistică, avut în vedere la fundamentarea bugetului de stat”.

Reprezentanții companiilor au arătat însă că, dincolo de determinarea prin cod a unui nivel de calcul al salariului minim, raportarea valoarii nete a acestui, adică după deducerea impozitului și a taxelor sociale datorate de salariat, la valoarea brută a salariului mediu pe țară nu ar fi fost corectă. Patronatele au mai argumentat că datele statistice la INS nu monitorizează “salariul de bază mediu net”, ci “câștigul salarial mediu net”, care include totalitatea veniturilor salariale, inclusiv sporuri.

O astfel de formulă, au susținut companiile, s-ar putea dovedi nefericită în anumite zone geografice sau sectoare economice, unde și în condițiile actuale este dificilă apariția unor noi investiții.

La rândul lor, sindicatele au arătat că introducerea unei formule de calcul nu ar mai fi fost necesară dacă Guvernul ar fi ajustat suma deductibilă înainte de impozitare în cazul salariului minim.

Sindicatele au acceptat în cele din urmă eliminarea prevederii, dar au solicitat ca în Codul Muncii să fie introdus în schimb articolul: “Salariații au dreptul la o salarizare suficientă care să le asigure lor, precum și familiilor lor, un nivel de viață decent”.

În ce privește articolele convenite, partenerii sociali au mai stabilit că salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată este stabilit prin hotărâre a Guvernului, după consultarea organizațiilor sindicale și patronale reprezentative la nivel național, în condițiile în care Codul actual face referire doar generic la sindicate și patronate.

Totodată, Codul Muncii a fost pus în acord cu decizia Curții Constituționale, potrivit căreia angajatul nu poate fi obligat să primeasă salariul pe card bancar, iar prin urmare au stabilit că “plata salariului se poate efectua în numerar sau prin virament într-un cont bancar, pe baza acordului părților”.