MODIFICĂRI pentru învăţământul primar şi gimnazial: Clasa pregătitoare dispare. Profesori specializaţi pe discipline din clasa a VI-a

Conform schemei propuse de ministrul Educaţiei, între 3 şi 6 ani, copiii vor beneficia de educaţie timpurie. Între clasele I – III vor avea profesori pentru învăţământ primar, iar între clasele IV – VI vor studia cu acelaşi profesor, dar şi cu alţii specializaţi pentru anumite discipline. La finalul clasei a III-a va avea loc o evaluare cognitivă şi socio-emoţională.

„Nu putem să dăm răspunsurile acum. Sunt încercări ale noastre de a găsi formula cea mai potrivită: copilul intră în educaţia timpurie între 3 – 6 ani, apoi urmează de la clasa I până la clasa a III-a. Vă rog să acceptaţi, aici, clasa I e ceea ce numim azi clasa pregătitoare, pentru că, din păcate, a intrat în mentalul public drept clasa zero, ceea ce mi se pare absolut de neacceptat, pentru că din start reflectă o imagine extrem de negativă. Până la clasa a II-a – actuala clasă a doua – elevii sunt îndrumaţi de profesor pentru învăţământul primar. Urmează o evaluare cognitivă şi socio-emoţională, ca să ştim ce avem de corectat după primii ani de şcoală”, a explicat Ecaterina Andronescu.

De asemenea, va avea loc o evaluare a nivelului elementar al competenţelor, la finalul clasei a VI-a, iar între clasele VII – IX elevii vor avea şi un consilier de carieră.

„Urmează clasele IV – VI, a VI-a fiind echivalentul clasei a V-a de acum, în care introducem şi profesori la discipline precum limbile străine. Urmează o nouă evaluare, la nivelul elementar al competenţelor, iar începând cu clasa a VII-a să avem o consiliere pentru carieră mult mai serioasă decât avem acum, în aşa fel încât copiii să poată alege ceea ce li se potriveşte”, a detaliat ministrul.

Alte articole

EXCLUSIV | „Educaţia este principala victimă a pandemiei”. Ecaterina Andronescu arată cum sacrifică autorităţile viitorul României prin închiderea şcolilor şi trecerea la cursuri online

Ecaterina Andronescu a arătat că, ulterior, va urma evaluarea naţională, existând propunerea ca elevii care nu fac faţă să urmeze un an suplimentar.

„Nu înseamnă un an de repetenţie, dar un an în care să nu lăsăm pe nimeni să treacă peste fără să aibă acumulările absolut obligatorii până la acest nivel”, a susţinut ea.

Ulterior, vor urma programele de studii liceale şi formare profesională.