Modificările aduse de Guvernul Bolojan legii Educației. Pachetul de măsuri trimis către Nicușor Dan pentru promulgare include comasări de școli, creșteri de norme, tăieri de burse și clase

Măsurile au fost asumate prin angajarea răspunderii Guvernului în Parlament, evitând astfel o dezbatere legislativă amplă. În ciuda criticilor din partea sindicatelor și a societății civile, moțiunea de cenzură depusă de partidele extremiste împotriva executivului a fost respinsă. Cu toate acestea, opoziția parlamentară a atacat pachetul legislativ la Curtea Constituțională, ceea ce blochează, cel puțin temporar, promulgarea sa de către președintele Nicușor Dan.

Până la o decizie a CCR, forma finală a legii rămâne suspendată, iar tensiunile din sistemul educațional continuă să crească. Documentul complet cu măsurile asumate a fost publicat de Edupedu.

Modificări în învățământul preuniversitar

Organizarea școlilor și a numărului de elevi într-o clasă

Alte articole

Sindicalism de caviar. Sindicaliștii din educație care iau 60.000 de lei pe lună ca profesori, deși nu predau și au posturile blocate. Apără drepturile profesorilor, cu toate că nu îi văd la față

O investiţie care schimbă destine: Integrarea timpurie în comunitatea educaţională

Unitățile de învățământ de stat vor avea personalitate juridică doar dacă ating praguri mai mari de elevi și creșterea numărului maxim de elevi per clasă în învățământul preuniversitar, prin derogări de la normele actuale – +2-4 până la 6 elevi în fiecare clasă.

Art. LIII. – Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 613 din 5 iulie 2023, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:

1. La articolul 16, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:

,,Art. 16. – (1) Unităţile de învăţământ de stat au personalitate juridică, dacă se organizează şi funcţionează, după caz, astfel:

a) cu minimum 500 de elevi;
b) cu minimum 500 de elevi, preşcolari şi/sau antepreşcolari;
c) cu minimum 250 de preşcolari şi/sau antepreşcolari;

d) cu minimum 200 de antepreşcolari;
e) cu minimum 300 de elevi, în cazul unităţilor de învăţământ postliceal;
f) cu minimum 50 de elevi sau minimum 50 de elevi şi/sau preşcolari, în cazul unităţilor de învăţământ special.”

2. La articolul 23, alineatele (1), (6) și (11) se modifică și vor avea următorul cuprins:

,,Art. 23. – (1) În învăţământul preuniversitar, formaţiunile de studiu cuprind grupe sau clase, după cum urmează:

a) educaţia timpurie, nivel antepreşcolar:

(i) grupa mică cuprinde, în medie, 9 copii, dar nu mai puţin de 7 şi nu mai mult de 11;

(ii) grupa mijlocie cuprinde, în medie, 14 copii, dar nu mai puţin de 10 şi nu mai mult de 17;

(iii) grupa mare cuprinde, în medie, 16 copii, dar nu mai puţin de 10 şi nu mai mult de 22;

b) educaţia timpurie, nivel preşcolar: grupa cuprinde, în medie, 17 preşcolari, dar nu mai puţin de 12 şi nu mai mult de 22;

c) învăţământul primar: clasa cuprinde, în medie, 18 elevi, dar nu mai puţin de 12 şi nu mai mult de 24;

d) învăţământul gimnazial: clasa cuprinde, în medie, 20 elevi, dar nu mai puţin de 12 şi nu mai mult de 28;

e) învăţământul sportiv şi de artă: clasa cuprinde, în medie, 16 elevi, dar nu mai puţin de 8 şi nu mai mult de 24, şi poate fi constituită din maximum 4 grupe. Grupa cuprinde, în medie, 7 elevi, dar nu mai puţin de 4 şi nu mai mult de 10;

f) învăţământul liceal, inclusiv dual: clasa cuprinde, în medie, 23 de elevi, dar nu mai puţin de 16 şi nu mai mult de 30;

g) instruirea practică şi pregătirea de specialitate se desfăşoară pe grupe de minimum 8 elevi şi maximum 15 elevi;

h) clasele din învăţământul liceal tehnologic pot fi constituite din maximum 3 grupe cu calificări diferite;

i) învăţământul postliceal: clasa cuprinde, în medie, 26 de elevi, dar nu mai puţin de 20 şi nu mai mult de 32;

j) învăţământul special:

(i) pentru antepreşcolari cu sprijin de nivel I-II: grupa de sprijin special cuprinde, în medie, 6 copii, dar nu mai puţin de 5 şi nu mai mult de 7;

(ii) pentru beneficiarii primari cu sprijin special de nivel I-II: grupa/clasa de sprijin special cuprinde în medie 7 elevi, dar nu mai puţin de 6 şi nu mai mult de 8;

(iii) pentru antepreşcolari cu deficienţe grave de dezvoltare şi preşcolari cu sprijin special de nivel III-IV: grupa/clasa cuprinde, în medie, 4 copii, dar nu mai puţin de 3 şi nu mai mult de 5;

(iv) învăţământul special pentru beneficiarii primari cu sprijin special de nivel III-IV: grupa/clasa cuprinde, în medie, 5 elevi, dar nu mai puţin de 4 şi nu mai mult de 6;

k) prin excepţie de la lit. j), în învăţământul tehnologic special pentru elevi cu deficienţe uşoare şi/sau moderate: clasa cuprinde în medie 10 elevi, dar nu mai puţin de 8 şi nu mai mult de 12.

(6) În situaţii excepţionale, formaţiunile de antepreşcolari, preşcolari sau de elevi pot funcţiona cu cel mult 2 beneficiari sub efectivul minim și, respectiv cu cel mult 4 beneficiari peste efectivul maxim prevăzut la alin. (1), după caz, cu aprobarea DJIP/DMBIP, pe baza unei justificări din partea consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ, care solicită exceptarea de la prevederile alin. (1).

(11) În unităţile administrativ-teritoriale izolate geografic sau lingvistic ori în unităţile administrativ-teritoriale în care efectivele de elevi corespunzătoare unui anumit nivel de clasă din învăţământul primar sau gimnazial sunt mai mici decât efectivele minime prevăzute de lege şi nu există posibilitatea asigurării transportului şcolar, se organizează clase în regim simultan, în conformitate cu prevederile metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educaţiei și cercetării.”

3. La articolul 23, după alineatul (1) se introduc trei noi alineate, alin. (11) – (13), cu următorul cuprins:

,,(11) În învățământul preuniversitar, altul decât cel militar/învățământul cu predare în limbile minorităților naționale/ învățământul cu predare în limba română organizat în unități administrativ- teritoriale în care o minoritate națională constituie majoritatea populației, formațiunile de studiu se constituie astfel încât pe fiecare nivel/filieră/profil numărul copiilor/elevilor să depășească valoarea medie prevăzută la alin. (1).

(12) Prin excepție de la prevederile alin (11) într-o unitate de învățământ cu personalitate juridică, se poate constitui cel mult o formațiune de studiu pe nivel/filieră/ profil, cu numărul copiilor/elevilor sub valoarea medie prevăzută la alin. (1).

(13) Prin excepție de la prevederile alin. (1), învățământul cu predare în limbile minorităților naționale, precum și învățământul cu predare în limba română organizat în unități administrativ-teritoriale în care o minoritate națională constituie majoritatea populației, se organizează și funcționează după cum urmează:

a) unități de învățământ cu personalitate juridică, cu un număr minim de antepreșcolari/preșcolari/elevi echivalent cu 60% din numărul prevăzut la art.16 alin. (1);

b) formaţiunile de studiu, grupe sau clase cuprind un număr de antepreșcolari/ preșcolari/elevi echivalent cu 80% din numărul stabilit la alin. (1).”

Transport elevi

4. La articolul 83 alineatul (2), litera b) se modifică și va avea următorul cuprins:

,,b) pentru transportul public rutier judeţean şi interjudeţean se asigură elevilor de nivel liceal care sunt şcolarizaţi în altă localitate decât cea de domiciliu pentru cheltuielile de transport dus-întors, în funcţie de distanţa dintre localitatea de domiciliu şi localitatea în care sunt şcolarizaţi, pe durata cursurilor şcolare, de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educaţiei și Cercetării, prin inspectoratele școlare, către operatorii de transport public, în conformitate cu hotărârea Guvernului prevăzută la alin. (1);”

5. La articolul 83 alineatul (2), după litera b) se introduc două noi litere, lit. b1) și b2), cu următorul cuprins:

,,b1) pentru transportul public rutier judeţean şi interjudeţean se asigură elevilor de nivel primar și gimnazial care nu pot fi școlarizați în unitatea admnistrativ-teritorială în care își au domiciliul pentru cheltuielile de transport dus-întors, în funcţie de distanţa dintre localitatea de domiciliu şi localitatea în care sunt şcolarizaţi, pe durata cursurilor şcolare, de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educaţiei și Cercetării, prin inspectoratele școlare, către operatorii de transport public, în conformitate cu hotărârea Guvernului prevăzută la alin. (1);

b2) Prin excepție de la prevederile lit. b1), pentru transportul public rutier judeţean şi interjudeţean, elevii de nivel primar și gimnazial înscriși la o unitate de învățământ special sau vocațională, în altă localitate decât cea de domiciliu au dreptul la cheltuielile de transport dus-întors, în funcţie de distanţa dintre localitatea de domiciliu şi localitatea în care sunt şcolarizaţi, pe durata cursurilor şcolare, de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educaţiei și Cercetării, prin inspectoratele școlare, către operatorii de transport public, în conformitate cu hotărârea Guvernului prevăzută la alin. (1);”

Burse elevi

Au fost desființate bursele de reziliență și performanță, introduse prin Legea Educației Klaus-Iohannis din 2023 și au rămas 3 tipuri de burse.

6. După articolul 108 se introduce un nou articol, art. 1081, cu următorul cuprins:

„Art. 1081. – (1) Elevii de la cursurile cu frecvenţă de zi din învăţământul preuniversitar de stat obligatoriu beneficiază de burse. Metodologia-cadru de acordare a burselor și cuantumul acestora se aprobă prin hotărâre a Guvernului, inițiată de Ministerul Educaţiei și Cercetării, la propunerea Consiliului Naţional pentru Finanţarea Învăţământului Preuniversitar.

(2) Bursele care se acordă elevilor din sistemul de învăţământ preuniversitar de stat sunt:

a) bursă de merit;

b) bursă socială;

c) bursa tehnologică, pentru elevii care frecventează învățământul profesional.

(3) Prin excepţie de la prevederile alin. (2), elevii din unităţile de învăţământ preuniversitar particular şi confesional beneficiază, de la bugetul de stat, din sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, de:

a) burse sociale, dacă sunt şcolarizaţi fără taxe;

b) burse tehnologice, pentru elevii care frecventează învățământul profesional, dacă se încadrează în specializările şi condiţiile stabilite prin metodologia-cadru.

(4) Elevii care beneficiază de bursă socială au dreptul la păstrarea confidenţialităţii asupra identităţii, datelor cu caracter personal şi informaţiilor referitoare la situaţia de dificultate în care se află.

(5) Dreptul la bursă socială al elevilor proveniţi din familii care beneficiază de venit minim de incluziune conform Legii nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziune, cu modificările şi completările ulterioare, se acordă în baza deciziei de stabilire a dreptului la ajutor de incluziune a familiei elevului. Acordarea dreptului se face în urma comunicării de către agenţiile pentru plăţi şi inspecţie socială judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, a listei elevilor care frecventează învăţământul cu frecvenţă, proveniţi din familii beneficiare de ajutor de incluziune, în luna anterioară celei de raportare a listei.

(6) Bursele sociale se acordă în baza unor condiţii privind venitul mediu net pe membru de familie, supus impozitării, conform hotărârii Guvernului prevăzute la alin. (1).

(7) Prin excepţie de la prevederile alin. (6), în cazul elevilor cu situaţii medicale speciale, inclusiv al elevilor cu afecţiuni oncologice şi/sau cronice şcolarizaţi, pentru o perioadă mai mare de 4 săptămâni, în cadrul «Şcolii din Spital» sau la domiciliu, al elevilor care revin după şcolarizarea din cadrul «Şcolii din Spital» în unitatea de învăţământ preuniversitar la care au fost înmatriculaţi anterior, al elevilor asupra cărora a fost instituită o măsură de protecţie specială, precum şi al elevilor orfani de unul sau de ambii părinţi, bursa socială nu este condiţionată de venitul mediu net pe membru de familie, supus impozitării.

(8) Elevii înscriși în «Şcoala din Spital» beneficiază de burse sociale necondiționate de venitul mediu net pe membru de familie, supus impozitării și pot beneficia și de burse de merit sau de burse tehnologice.

(9) Sumele alocate pentru bursele elevilor sunt neimpozabile şi nu sunt luate în considerare la calculul venitului mediu net lunar pe membru de familie, necesar pentru obţinerea venitului minim garantat, precum şi pentru alte beneficii sociale.

(10) Elevii pot beneficia şi de alte tipuri de burse, pe bază de contract încheiat cu operatori economici ori cu alte persoane juridice sau fizice sau acordate de autoritatea publică locală sau judeţeană. Acestea pot fi cumulate cu bursele provenite de la bugetul de stat.

(11) Elevii străini din învăţământul preuniversitar pot beneficia de burse, potrivit prevederilor legale.

(12) Statul român poate aloca anual, prin hotărâre a Guvernului, un număr de burse pentru școlarizarea elevilor și cursanților străini, în baza unor acorduri bilaterale, a ofertei unilaterale a statului român sau la propunerea ministerelor interesate.

(13) Condiţiile de şcolarizare a elevilor străini, inclusiv condiţiile de finanţare, se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

(14) Mamele minore reintegrate într-o unitate de învăţământ beneficiază de o bursă lunară în cuantum de 700 lei, pe perioada desfăşurării activităţilor didactice, cu condiţia frecventării orelor de curs.”

Plata cu ora va fi redusă, iar numărul de norme lăsate la plata cu ora – circa 30.000 de norme. Se estimează că 540.000 de ore – va fi tăiat la jumătate, conform declarațiilor oficiale

7. La articolul 183, după alineatul (5) se introduce un nou alineat, alin. (51), cu următorul cuprins:

,,(51) Începând cu data de 1 septembrie 2025, în sistemul de învățământ preuniversitar de stat, la stabilirea tarifului la plata cu ora se utilizează salariul de bază aferent cadrului didactic încadrat, având în vedere gradația de vechime în muncă, treapta de vechime în învăţământ şi gradul didactic corespunzător, la care se adaugă, după caz, următoarele majorări/sporuri: majorarea pentru predare simultană, indemnizaţia pentru învăţământ special sau spor pentru activitatea de predare în sistemul penitenciar, indemnizaţie pentru zone izolate, spor de handicap și sporul pentru suprasolicitare neuropsihică, raportat la numărul mediu lunar de ore lucrătoare, stabilit anual prin hotărâre a Guvernului inițiată de Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale.”

8. La articolul 190, alineatul (6) se modifică și va avea următorul cuprins:

,,(6) Personalul didactic repartizat cu statut de cadru didactic titular în unităţi de învăţământ aflate în zone din mediul rural, defavorizate sau izolate, stabilite, cu consultarea partenerilor de dialog social, prin ordin al ministrului educaţiei și cercetării, beneficiază de o primă de instalare neimpozabilă egală cu 1 salariu minim brut pe ţară cu obligaţia ca, pentru o perioadă de 5 ani şcolari, să rămână titular în unitatea de învăţământ respectivă. Prima se asigură din bugetul Ministerului Educaţiei și Cercetării şi se acordă o singură dată, indiferent de numărul de repartizări/transferuri/pretransferuri.”

9. La articolul 207, alineatele (2) și (3) se modifică și vor avea următorul cuprins:

,,(2) Suplimentar faţă de activităţile prevăzute la alin. (1), după obţinerea gradului didactic I, personalul didactic de predare poate avea activităţi extradidactice şi activităţi pentru crearea şi funcţionarea cluburilor, cercurilor ŞTIAM, care încurajează cercetarea/inovarea. Suplimentar, după obţinerea titlului de profesor emerit, personalul didactic de predare poate desfăşura activităţi de stimulare a excelenţei didactice, de diseminare şi schimb de bune practici pedagogice cu alte cadre didactice de la nivelul sistemului de învăţământ, precum şi activităţi de formare a mentorilor. Condiţiile de participare a cadrelor didactice la organizarea şi funcţionarea cluburilor şi cercurilor ŞTIAM se stabilesc prin metodologie aprobată prin ordin al ministrului educaţiei și cercetării.

(3) Activităţile prevăzute la alin. (1) şi (2), care corespund profilului profesional, specializării şi aptitudinilor persoanei care ocupă postul didactic respectiv, sunt prevăzute în fişa postului, fiind complementare normei didactice de predare. Timpul aferent activităților prevăzute la alin (1) lit. b) – f) poate fi redus cu 2 ore/săptămână, fără afectarea drepturilor salariale, pentru cadrele didactice cu o vechime în învățământ de peste 25 de ani de activitate și gradul didactic I precum și pentru cadrele didactice care au dovedit performanță educațională, în conformitate cu prevederile unei metodologii aprobată prin ordin al ministrului educației și cercetării. Aceasta se aprobă în consiliul de administraţie, se revizuieşte anual şi constituie anexă la contractul individual de muncă.”

10. La articolul 207, alineatele (7) și (11) – (13) se abrogă.

Norma didactică a profesorilor din preuniversitar

Art. LVIII. – Prin derogare de la prevederile art. 207 alin. (4) lit. c)-h) din Legea nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare, începând cu anul școlar 2025-2026, până la începutul anului școlar 2029-2030, norma didactică de predare-învăţare-evaluare, de instruire practică şi de evaluare curentă a antepreşcolarilor/preşcolarilor şi a elevilor în clasă, în care pot fi incluse şi activităţi de pregătire pentru evaluări/examene naţionale şi/sau pentru obţinerea performanţei educaţionale, precum şi cele de învăţare remedială, reprezintă numărul de ore corespunzător activităţilor prevăzute la alin. (1) lit. a) şi se stabileşte după cum urmează:

a) un post de învăţător/învăţătoare ori de profesor pentru învăţământul primar pentru fiecare clasă din învăţământul primar sau pentru clase simultane din cadrul acestuia, unde nu se pot constitui clase separate. În atribuțiile postului se includ obligatoriu 2 ore/săptămână de pregătire remedială;

b) 20 de ore pe săptămână pentru profesorii din învăţământul gimnazial, liceal şi postliceal, pentru profesorii din unităţile şi clasele cu program integrat şi suplimentar de artă şi sportiv, precum şi din unităţile de educaţie extraşcolară, care au dobândit cel puţin licenţierea în cariera didactică;

c) 18 ore pe săptămână pentru profesorii din învăţământul preuniversitar care au dobândit gradul didactic I sau titlul de profesor emerit şi care desfăşoară activitate de mentorat;

d) 26 de ore pe săptămână pentru profesorii de instruire practică şi maiştrii-instructori, pentru cei care au dobândit cel puţin licenţierea în cariera didactică;

e) 22 de ore pe săptămână pentru profesorii de instruire practică şi maiştrii-instructori, pentru cei care au dobândit cel puţin gradul didactic I şi care desfăşoară activitate de mentorat;

f) pentru personalul didactic de predare din învăţământul special, norma didactică se stabileşte astfel: învăţători, profesori la predare, profesori care efectuează terapiile specifice – 18 ore pe săptămână; învăţător-educator, institutor-educator, profesor-educator, profesor preparator (nevăzător), maistru-instructor şi profesor pentru instruire practică – 22 de ore pe săptămână.

Degrevarea pentru directorii de școli și licee va fi de până la 50% din norma de predare, adică vor avea obligația să predea 10 ore din cele 20 din normă. În prezent, au derogare și predau 6 ore. De asemenea, directorii de CCD, CJRAE și Centre de activități extrașcolare au obligația de predare de 14 ore, adică o derogare de 30% din normă.

Art. LIX. – (1) Prin derogare de la prevederile art. 208 alin. (11) din Legea nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare, pentru anul școlar 2025-2026, la nivelul sistemului național de învățământ preuniversitar de stat, personalul didactic de conducere, de îndrumare şi control poate fi degrevat de norma didactică de predare, după cum urmează:

a) personalul didactic de conducere al unităților de educație extrașcolară, casele corpului didactic, centrele județene de resurse și asistență educațională/Centrul Municipiului București de Resurse și Asistență Educațională și centrele de excelență, cu până la 30% din norma didactică de predare-învățare-evaluare, în conformitate cu prevederile normelor metodologice aprobate prin hotărâre a Guvernului, inițiată de Ministerul Educației și Cercetării în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi;

b) personalul didactic de conducere din unitățile de învățământ preuniversitar, personalul didactic de conducere, de îndrumare şi control din inspectoratele școlare județene/Inspectoratul Școlar al Municipiului București, cu până la 50% din norma didactică de predare-învățare-evaluare, în conformitate cu prevederile normelor metodologice aprobate prin hotărâre a Guvernului prevăzută la lit. a)

c) parțial, pentru persoanele desemnate de federaţiile sindicale reprezentative la nivel de sector de negociere colectivă învăţământ preuniversitar, ca urmare a participării acestora la procesul de monitorizare şi evaluare a calităţii sistemului de învăţământ. Numărul persoanelor desemnate de federaţiile sindicale reprezentative la nivel de sector de negociere colectivă învăţământ preuniversitar, degrevate de norma didactică, precum și atribuţiile acestora se stabilesc în hotărârea de Guvern prevăzută la lit. a).

(2) Personalul didactic degrevat așa cum este prevăzut la alin. (1) nu poate desfășura activități didactice de predare remunerate prin plata cu ora sau cumul.

(3) Prin excepție de la prevederile alin. (2), se poate aproba efectuarea de activități în regim de plată cu ora, în unități de învățământ preuniversitar din zone izolate, cu aprobarea consiliului de administrație al inspectoratului școlar județean.

Art. LX. – Prin derogare de la prevederile art. 149 alin. (21) și (22) din Legea nr. 199/2023, cu modificările și completările ulterioare, începând cu data de 1 august 2025 și până la începutul anului universitar 2028-2029, valoarea costului standard pentru fondul de burse și protecție socială în lei/lună/student este echivalentul a 10% din salariul de bază minim net pe țară garantat în plată. Costul standard pentru constituirea fondului de burse și protecție socială a studenților se alocă pe perioada desfăşurării activităţilor didactice prin care se înţelege cursuri, seminare, laboratoare, proiecte, activităţi practice, sesiuni de examene, conform graficului activităților, doar pentru studenții de la învățământul cu frecvență înmatriculați pe locurile finanțate de la bugetul de stat.

Art. LXI. – Pentru proiectele pentru care se acordă majorarea prevăzută la art. 16 alin. (1) din Legea nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare, al căror termen de realizare este depășit la data intrării în vigoare a prezentei legi, majorarea salarială nu se acordă începând cu această dată.

Modificări la Legea învățământului superior

Art. LIV. – Legea învăţământului superior nr. 199/2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 614 din 5 iulie 2023, cu modificările și completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 63, alineatul (5) se modifică și va avea următorul cuprins:

,,(5) Granturile aferente studiilor universitare de doctorat includ cuantumul burselor individuale pentru doctoratul științific/profesional organizat la forma de învățământ cu frecvență și nu includ cuantumul burselor individuale pentru doctoratul științific/profesional organizat la forma de învățământ cu frecvență redusă. Bursele individuale acordat studenților-doctoranzi înmatriculați la programele de studii universitare de doctorat, organizate cu finanțare de la bugetul de stat la forma de învățământ cu frecvență, se acordă pe toată durata anului calendaristic.”

Burse studenți

2. La articolul 107, alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins:

,,(3) Cuantumul unei burse acordate de la bugetul de stat studenților înmatriculați pe locurile finanțate de la bugetul de stat la programele de studii universitare de licență didactică cu dublă specializare sau masterat didactic este egal cu salariul minim net pe economie. Criteriile generale de acordare a burselor de la bugetul de stat se stabilesc prin ordin al ministrului educației și cercetării și se acordă pe perioada desfăşurării activităţilor didactice, prin care se înţelege cursuri, seminare, laboratoare, proiecte, activităţi practice, sesiuni de examene, conform graficului activităților.”

3. La articolul 129, alineatul (8) se abrogă.

4. La articolul 149 alineatul (25), litera a) se abrogă.

5. La articolul 150, alineatul (8) se modifică și va avea următorul cuprins:

,,(8) Bursele românilor de pretutindeni se acordă pe perioada desfăşurării activităţilor didactice, prin care se înţelege cursuri, seminare, laboratoare, proiecte, activităţi practice, sesiuni de examene, conform graficului activităților.”

6. La articolul 211, alineatul (15) se modifică și va avea următorul cuprins:

,,(15) Norma didactică nu poate depăși 18 ore convenționale pe săptămână.”

Art. LV. – Articolul 1081 din Legea nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare, intră în vigoare la data de 1 septembrie 2025, data la care se abrogă art. 108 din același act normativ.

Art. LVI. – Pentru punerea în aplicare a dispozițiilor art. 16 alin. (1) din Legea nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare, în termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Ministerul Educației și Cercetării emite ordinul privind reorganizarea rețelei școlare.

Art. LVII. – Termenul de intrare în vigoare a dispozițiilor art. 229 alin. (14) din Legea nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, prevăzut la art. 248 alin. (11) din aceeași lege, se prorogă până la începutul anului școlar 2026-2027.

Potrivit documentului asumat de Guvern, se mențin următoarele amânări:

Reforma instituțională în educație:

Reforma inspectoratelor școlare, ARACIP, birouri județene se amână până la începutul anului școlar 2027–2028 (Art. 116–119)

Pentru profesori:

Reducerea normei didactice pentru profesorii care coordonează proiecte europene

Acordarea premiului pentru activitate suplimentară de două ori pe an

Prima de instalare pentru cadrele didactice titularizate în zone defavorizate

Prima de pensionare pentru personalul didactic

Programul național de formare pentru alfabetizare funcțională se amână până în 2027–2028

Pentru elevi:

Implementarea Programului Național „Masă sănătoasă” (pentru 1 milion de beneficiari) este amânată până la 1 ianuarie 2027.

Suplimentarea cu 25% a costului standard pentru școlile defavorizate este amânată până în 2027–2028

„Școala după școală“ pentru elevii din învățământul primar, gimnazial și liceal

Calculul fondurilor alocate pentru școlile mici (

Pentru elevii cu CES

Înființarea Centrului Național pentru Educație Incluzivă sediul, structura organizatorică și regulamentul CNEI.

Obligația școlilor de a amenaja camere-resursă pentru suport educațional și psihopedagogic

Citește și: Mircea Miclea critică aspru măsurile luate de Guvernul Bolojan în sistemul educațional: „Sacrificăm viitorul educației copiilor noștri”