Moneda mai valoroasă ca metal decât în magazine. Cuprul din compoziția valorează de trei ori mai mult

Cuprul din moneda de cinci forinți este de trei ori mai scump decât banul în sine. Un creator de conținut a prezentat situația într-un videoclip publicat pe Instagram, evidențiind diferența dintre suma înscrisă pe monedă și valoarea estimată a metalelor din compoziția acesteia.

Potrivit calculelor prezentate, un lot de monede cu o greutate totală de 10 kilograme ar avea o valoare nominală de 11.905 forinți, însă metalele conținute ar putea ajunge la o valoare estimată de 35.000 de forinți, în funcție de prețurile materiilor prime pe piața internațională.

Cu toate acestea, diferența dintre cele două valori nu înseamnă că proprietarii monedelor pot obține efectiv această sumă. Costurile de recuperare și prelucrare a metalelor, precum și restricțiile legale privind topirea monedelor aflate în circulație, limitează posibilitatea valorificării lor în acest mod, scrie presa maghiară, citată de Libertatea.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Cât valorează, de fapt, metalul din monedele de 5 forinți

Exemplul prezentat de creatorul de conținut pornește de la un lot de monede cu o greutate totală de 10 kilograme, echivalentul a aproximativ 2.381 de bucăți. La o valoare nominală de 5 forinți pentru fiecare monedă, întregul lot însumează 11.905 forinți. În schimb, valoarea estimată a metalelor din compoziția acestora ar putea ajunge la aproximativ 35.000 de forinți, potrivit calculelor prezentate în videoclip.

Alte articole

Prețurile cuprului se apropie de maxime istorice. România are cantități impresionante, dar nu le exploatează

Monedele sunt fabricate dintr-un aliaj care conține cupru, nichel și zinc, iar prețurile acestor materii prime influențează valoarea teoretică a materialului din care sunt realizate. Totuși, trebuie făcută o distincție importantă între valoarea teoretică a metalelor și suma care ar putea fi obținută efectiv prin comercializarea lor. Recuperarea materialelor presupune costuri, iar monedele nu pot fi transformate pur și simplu în materie primă pentru a obține profit.

Prin urmare, calculele prezentate nu reprezintă o ofertă reală de cumpărare și nici o garanție că metalul din monede ar putea fi vândut la prețul estimat.

Citeşte şi: Cum a ajuns Ioan Niculae la sapă de lemn. De la afaceri de miliarde, la mobilier scos la licitație

De ce moneda de 5 forinți este tot mai controversată în Ungaria

Banca Națională a Ungariei (MNB) tratează costurile de producție ale monedelor drept informații comerciale confidențiale. În același timp, utilitatea practică a monedelor de valoare mică este tot mai des pusă în discuție. Multe dintre acestea ajung să fie păstrate în portofele, în mașini sau prin locuințe, fără să mai fie utilizate frecvent la cumpărături. Situația nu se limitează la moneda de 5 forinți. Potrivit aceleiași surse, și moneda de 10 forinți ridică întrebări cu privire la raportul dintre valoarea nominală și costurile implicate de producerea sa.

De ce nu pot fi vândute monedele la valoarea metalului din compoziție

Deși diferența dintre valoarea nominală și cea estimată a metalelor pare considerabilă, există mai multe obstacole în calea obținerii unui câștig din monedele aflate în circulație.

În primul rând, recuperarea cuprului, nichelului și zincului presupune procese industriale care implică cheltuieli. În al doilea rând, prețul materiilor prime variază în funcție de condițiile pieței, iar valoarea teoretică a metalelor nu este neapărat egală cu prețul oferit de un cumpărător. În plus, există restricții legale privind topirea monedelor aflate în circulație. Prin urmare, simpla achiziție a unui număr mare de monede în speranța recuperării metalelor nu reprezintă o metodă sigură de a obține profit.

Citeşte şi: Tragedie în fotbal: a murit Florin Cotora, fostul portar al lui Inter Sibiu. Avea 53 de ani

Ungaria ar putea să renunțe la moneda de 5 forinți

Posibila eliminare a monedei de 5 forinți face parte dintr-o dezbatere mai amplă despre adaptarea sistemului monetar la evoluția prețurilor și a veniturilor populației. Printre variantele discutate în spațiul public se numără introducerea unor bancnote cu valori mai mari, precum cele de 50.000 sau 100.000 de forinți, dar și înlocuirea unor bancnote de valoare mică, precum cea de 500 de forinți, cu monede. Deși subiectul a revenit în atenția publicului, Banca Națională a Ungariei a declarat în repetate rânduri că nu intenționează să înlocuiască actuala serie de forinți.