Monica Iacob Ridzi, condamnată DEFINITIV la 5 ani de închisoare cu EXECUTARE – UPDATE

Monica Iacob Ridzi a fost condamnată pentru abuz în serviciu în dosarul Ziua Naţională a Tineretului 2009. Cei cinci judecători din complet au menţinut sentinţa dictată de prima instanţă, pe 27 ianuarie 2014.

UPDATE: Mandatul pentru încarcerarea Monicăi Iacob Ridzi a ajuns la IPJ Hunedoara.

În schimb, Paul Diaconu, șef al Direcției Generale Economice și Resurse Umane a MTS (martie — septembrie 2009), a fost condamnat la trei ani închisoare cu suspendare, după ce acesta și-a recunoscut vina în instanță și a achitat un prejudiciu de 23.000 lei. La instanța de fond, Paul Diaconu primise 2 ani și 6 luni închisoare cu executare.

De asemenea, Daniela Elena Popa a fost condamnată la 2 ani închisoare cu suspendare, iar George Răzvan Nica Udangiu a primit 3 ani închisoare.

Alte articole

Elena Udrea, tot mai aproape de eliberare. Instanţa a respins recursul DNA

Elena Udrea vrea să iasă din penitenciar, după ce a scăpat de opt luni din pedeapsă. Avocatul ei a depus cererea

Celelalte condamnări au rămas neschimbate față de instanța de fond, toate pedepsele fiind cu suspendare: Marius Mărcuță — 3 ani, Florin Cătălin Mircea — 2 ani și 6 luni, Octavian Petru Dragomir — 3 ani, Claudia Radu — 2 ani și 6 luni, Petre Toia — 3 ani, Bogdan Iacobescu — 3 ani, Marius Cristian Negrea — 3 ani.

Pe 9 februarie, în pledoariile finale, avocaţii arătaseră, în principal, că clienţii lor au respectat întocmai procedura legislativă în cadrul organizării evenimentelor de la 2 Mai şi că aceştia ar trebui achitaţi.

Procurorul de şedinţă a cerut, însă, respingerea apelurilor făcute de cei condamnaţi şi a susţinut apelul propriu făcut împotriva inculpatei Daniela Popa, consilier în cadrul Direcţiei de Investiţii, Achiziţii Publice şi Servicii Interne din Ministerul Tineretului la data faptelor, care a primit o pedeapsă cu suspendare în primă instanţă. Procurorul DNA a cerut ca Popa să execute pedeapsa în regim de detenţie, în virtutea funcţiei deţinute, pluralităţii infracţiunilor de care este acuzată şi a gradului ridicat de periculozitate a unora dintre fapte.

La final, în ultimul cuvânt, Monica Iacob Ridzi le-a cerut judecătorilor să-i ofere posibilitatea de a-şi creşte cei doi copii, între care unul mai mic de un an şi jumătate, şi a susţinut că totul i se trage de la faptul că a fost „credulă”.

Monica Iacob Ridzi, mesaj DISPERAT pe Facebook

Monica Iacob Ridzi, fost ministru al Tineretului şi Sportului, a demisionat din PDL în toamna anului 2012, iar la alegerile din 2012 a candidat din partea PPDD, câştigând un mandat de deputat în judeţul Hunedoara.

Monica Iacob Ridzi a fost condamnată, în 27 ianuarie 2014, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la cinci ani de închisoare cu executare, în dosarul în care a fost acuzată de abuz în serviciu privind manifestările organizate în 2009 de Ziua Naţională a Tineretului, decizia nefiind definitivă.

În motivarea sentinţei, magistraţii au arătat că faptele fostului ministru al Tineretului sunt de o „gravitate extremă”, după ce aceasta a angrenat persoane în tentativa sa de a şterge urmele informatice ale infracţiunilor de corupţie pe care le-a comis.

În documentul de peste 870 de pagini, cei trei judecatori – Iulian Dragomir, Rodica Cosma si Francesca Vasile – descriu tabloul infractional conturat la nivelul ministerului drept unul „dezolant” şi arata ca faptele fostului demnitar si ale tuturor complicilor sunt dovedite de probele adunate de procurorii anticoruptie, dar si de cele rezultate pe parcursul cercetarii judecatoresti. De asemenea, cei trei magistrati explica in detaliu de ce fostul ministru si ceilalti inculpati din dosar au fost condamnati la pedepse cu executare sau cu suspendare.

„Inalta Curte mai are in vedere ca exercitarea abuziva de catre inculpata Iacob-Ridzi Monica-Maria a atributiilor de serviciu s-a materializat si in aceea ca a folosit resursele financiare ale MTS alocate Zilei Nationale a Tineretului pentru realizarea si difuzarea unor produse publicitare prin care si-a promovat imaginea de om politic fapt ce contravine prevederilor art. 22 din Legea nr.500/2002 privind finantele publice, care instituie in sarcina ordonatorilor de credite obligatia de a angaja si de a utiliza creditele bugetare pentru cheltuieli strict legate de activitatea institutiilor publice si cu respectarea dispozitiilor legale„, se arata in documentul instantei.

MONICA IACOB RIDZI, operată de urgenţă la o clinică din Viena

ICCJ mai arata in motivare ca gravitatea faptelor este data de pluralitatea actelor de executare care dovedesc perseverenta infractionala a inculpatilor nominalizati, cat si de pluralitatea de infractori din dosar.

„Inalta Curte mai are in vedere ca in arhitectura traseului infractional din speta se inscriu cu o egala gravitate extrema infractiunile informatice savarsite de inculpatii Iacob-Ridzi Monica-Maria si Marcuta Marius-Mihail pentru zadarnicirea aflarii adevarului in cauza si care evidentiaza de altfel persistenta fostului ministru, inculpata Iacob-Ridzi Monica-Maria in ascunderea urmelor de tip informatic ale infractiunilor deja comise, sens in care din dispozitia acesteia, coinculpatul Marcuta Marius-Mihail, temandu-se ca acele probe datorita continutului lor, ii pot incrimina a hotarat sa cheme la sediul MTS pe martorul Mesina Dan Paul – specialist IT, pentru a sterge definitiv din calculatoarele de serviciu e-mail-urile in scopul de a nu mai putea fi recuperate si folosite ca probe de organele de urmarire penala (a se vedea in acest sens declaratia martorului susmentionat data sub prestare de juramant in fata instantei de judecata, care configureaza cu exactitate un tablou infractional dezolant al activitatilor infractionale ce se comiteau in Ministerul Tineretului si Sportului chiar si dupa declansarea scandalului public national cu referire la aceleasi fapte)„, noteaza cei trei judecatori.

Judecatorii mai spun ca au avut in vedere fiecare aspect circumstantial ce tine de persoana celor inculpati in acest caz, precum informatii apte sa circumstantieze persoana inculpatilor, ca si nevoia de reeducare si posibilitatea lor de reinsertie sociala dupa executarea unei sanctiuni de drept penal, starea psiho-fizica a fiecaruia, particularitatile psihice ale acestora, mediul social, comportamentul inculpatilor inainte si dupa savarsirea infractiunii, faptul ca nu au antecedente penale, sunt casatoriti, unii au copii, au studii universitare in diferite specialitati, cu mentiunea ca „evaluarea gravitatii faptelor infractionale trebuie analizata in legatura necesara cu vinovatia si atitudinea psihica fata de faptele comise si urmarile acestora”.

Ridzi: Sunt ACUZATĂ fără temei! Cum poţi acuza un ministru de plăţi ilegale când nu apare semnătura lui?

„Or, din acest ultim punct de vedere, se retine ca toti inculpatii din prezenta cauza au avut o atitudine constanta de negare a infractiunilor imputate, ceea ce insa nu reflecta decat pozitia lor procesuala subiectiva pentru a nu fi atrasa raspunderea penala pentru savarsirea acelorasi fapte si care insa este infirmata de amplul material probator administrat in cauza (…) Din examinarea coroborata a probelor administrate in cursul procesului penal pornit impotriva lor rezulta fara echivoc existenta faptelor infractionale si savarsirea cu vinovatie in forma intentiei a acestora„, se arata in motivare.

Fostul ministru al Tineretului si Sportului Monica Iacob Ridzi a fost condamnata, in 28 ianuarie 2014, de ICCJ, la cinci ani de inchisoare cu executare, in dosarul in care este acuzata de abuz in serviciu privind manifestarile organizate in 2009 de Ziua Nationala a Tineretului, decizia nefiind definitiva.

Aceeasi pedeapsa – respectiv cinci ani de inchisoare cu executare si trei ani de interzicere a unor drepturi – a fost dispusa, tot pentru abuz in serviciu, pentru Ioana Varsta, fostul consilier al Monicai Ridzi.

Fostul ministru al Tineretului si Sportului Monica Iacob-Ridzi si alte 11 persoane au fost trimise in judecata in acest dosar in 3 mai 2011. Monica Maria Iacob Ridzi a fost acuzata de abuz in serviciu contra intereselor publice in forma calificata daca functionarul public a obtinut pentru altul un avantaj patrimonial, fals intelectual in legatura cu fapte de coruptie in forma continuata, participatie improprie la infractiunea de acces fara drept la un sistem informatic, savarsita prin incalcarea masurilor de securitate, participatie improprie la infractiunea de a modifica, sterge sau deteriora date informatice, fara drept.