Monica Macovei, acuzată de comunicare de informaţii false şi subminarea economiei

Pe numele Monicăi Macovei a fost depus la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție un denunţ în data de 11 iulie 2014. Denunţătorii sunt Fundația pentru Apărarea Cetățenilor împotriva Abuzurilor Statului (FACIAS) și Grupul de Investigații Politice (GIP), potrivit unui anunţ postat de pagina Grupului pentru Investigaţii Politice.
Denunţul se referea la săvârşirea infracţiunilor de comunicare de informaţii false, prevăzută şi pedepsită de dispoziţiile art. 404 din Noul Cod Penal, şi trădare prin subminare economică, politică sau a capacităţii de apărare a statului, prevăzută şi pedepsită de dispoziţiile art. 394 litera b din Noul Cod Penal.

Concret, plângerea se referă la acţiunile Monicăi Macovei, în calitate de europarlamentar, în legătură cu Referendumul pentru demiterea lui Traian Băsescu în 2012.
– În 3 iulie 2012, Monica Macovei a susţinut: „Suntem în plină lovitură de stat. E timpul ca toţi românii să vadă adevărul şi să se opună, altfel dictatura şi tirania se instalează peste noi”.
– În 5 iulie 2012, europarlamentarul Monica Macovei a cerut explicit declanşarea împotriva României a procedurilor prevăzute de articolul 7 din Tratatul UE, respectiv suspendarea anumitor drepturi, inclusiv a dreptului de vot în Consiliul European: „Invoc posibilitatea aplicării articolului 7 din Tratat pentru că, practic, în România, în ultimele zile, statul de drept a fost suspendat”.
– În 12 septembrie 2012, Monica Macovei a susţinut în Parlamentul European că la Referendumul pentru demiterea lui Traian Băsescu au fost „1,5 milioane de voturi furate” şi că a fost „o fraudă între 5-10-15%”.

În urma plângerii formulată de FACIAS şi GIP, în data de 26 septembrie 2014, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a informat că plângerea referitoare la Monica Macovei a fost înregistrată în evidenţa cauzelor penale sub numărul 434/P/2014.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Prin Ordonanţa nr. 434/P/2014 din data de 22 iulie 2014 a Secţiei de urmărire penală şi criminalistică s-a dispus declinarea competenţei de soluţionare a cauzei în favoarea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism deoarece faptele sesizate intră în competenţa de cercetare a acestei structuri”, se arată într-o adresă transmisă de Parchetul de pe lângă ICCJ.

Alte articole

Monica Macovei cere să nu mai presteze muncă în folosul comunității după accidentul din Constanța

Monica Macovei, învinsă la CEDO. Rămâne bună de plată pentru nereguli de la alegerile prezidențiale

Ca reacţie, Monica Macovei spune că „procurorii sunt obligaţi să înregistreze cererea, să deschidă un dosar și să verifice dacă e adevărat, să respecte niște proceduri, indiferent cât de aberantă ar fi plângerea penală”.

„Faptele, pe scurt: pe 11 iulie 2014, GIP-Ciuvică și fundația FACIAS (alt ONG finanțat de Voiculescu) depun la Parchetul General o plângere penală împotriva mea pentru că am afirmat că evenimentele din 2012 au reprezentat o tentativă a PSD, PNL și PC de a da o lovitură de stat. Urmarea: Parchetul General a răspuns plângerii prin declinarea competenței către DIICOT.

Dacă, de exemplu, astăzi fac o plângere penală împotriva Antenei 3 și a lui Ciuvică pe motiv că sunt ticăloși, procurorii vor fi obligați să înregistreze cererea, să deschidă un dosar și să verifice dacă e adevărat. Asta nu înseamnă că ar fi vinovaţi de o faptă penală și nici că eu aș putea să dezinformez opinia publică sugerând că sunt tot niște infractori ca și stăpânul lor Voiculescu. Înseamnă doar că procurorii sunt obligați să înregistreze cererea, să deschidă un dosar și să verifice dacă e adevărat”, a explicat MOnica macovei pe Facebook.