Moody’s: CEE se confruntă cu dificultăţile structurale şi instituţionale, în special în Ungaria, Polonia şi România

În condiţiile în care avansul economiei va încetini anul viitor, veniturile din taxe se vor reduce şi poziţiile bugetare vor începe să se deterioreze uşor, în special pentru că unele cheltuieli vor fi dificil de derulat. Alegerile parlamentare din Polonia şi cele prezidenţiale din România riscă să relaxeze politica fiscală şi să adâncească şi mai mult deficitul.

Totuşi, ritmul de creştere va continua să sprijine o nouă reducere a nivelului datoriei în toate cele opt state din CEE cu excepţia României, al cărei deficit fiscal rămâne peste limita de stabilizare a datoriei. Ca rezultat, Moody’s anticipează că indicatorii fiscali vor sprijini în general evaluarea agenţiei privind soliditatea fiscală a ţărilor din CEE.

Unele slăbiciuni privind statul de drept şi independenţa instituţională, alături de tensiunile cu instituţiile UE şi avansul partidelor antisistem, vor spori riscurile şi şi incertitudinile politice, în special în Ungaria, Polonia şi România. Aceste tensiuni nu au încă impact asupra încrederii consumatorilor sau a oamenilor de afaceri, dar au dus la o deteriorare a evaluării Moody’s privind soliditatea instituţională în regiune.

„Ne aşteptăm ca Europa Centrală şi de Est să înregistreze o creştere anuală robustă dar lentă, sprijinită de cererea internă solidă, în contextul reducerii ritmului pe plan european şi a tensiunilor comerciale globale”, afirmă analistul Olivier Chemla, vicepreşedinte al Moody’s şi coautor al raportului.

Alte articole

Pfizer cere României despăgubiri de peste 560 de milioane de euro pentru vaccinurile anti-COVID 19 pe care le-a comandat suplimentar și apoi refuzat. Asta deși dozele nici măcar nu ar fi fost fabricate

Nicușor Dan ezită să dea un răspuns în privința participării României la Consiliul pentru Pace al președintelui Donald Trump, înaintea Consiliului European de la Bruxelles: „Este vorba de o cartă care angajează statul român într-o chestiune internațională. Trebuie făcută o analiză”

În 2019, PIB-ul CEE ar urma să înregistreze o creştere de 3,7% dar performanţa economică va fi diferite în rândul statelor din regiune, de la un avans de 2,5% în Croaţia la 4,3% în Slovacia. Creşterea semnificativă a salariilor şi nivelul record scăzut al şomajului vor continua să fie motorul de creştere al consumului privat. Totuşi, încetinirea expansiunii zonei euro şi o normalizare graduală a politicilor monetare încep să afecteze condiţiile macro-economice în CEE.