Moody’s: CEE se confruntă cu dificultăţile structurale şi instituţionale, în special în Ungaria, Polonia şi România

În condiţiile în care avansul economiei va încetini anul viitor, veniturile din taxe se vor reduce şi poziţiile bugetare vor începe să se deterioreze uşor, în special pentru că unele cheltuieli vor fi dificil de derulat. Alegerile parlamentare din Polonia şi cele prezidenţiale din România riscă să relaxeze politica fiscală şi să adâncească şi mai mult deficitul.

Totuşi, ritmul de creştere va continua să sprijine o nouă reducere a nivelului datoriei în toate cele opt state din CEE cu excepţia României, al cărei deficit fiscal rămâne peste limita de stabilizare a datoriei. Ca rezultat, Moody’s anticipează că indicatorii fiscali vor sprijini în general evaluarea agenţiei privind soliditatea fiscală a ţărilor din CEE.

Unele slăbiciuni privind statul de drept şi independenţa instituţională, alături de tensiunile cu instituţiile UE şi avansul partidelor antisistem, vor spori riscurile şi şi incertitudinile politice, în special în Ungaria, Polonia şi România. Aceste tensiuni nu au încă impact asupra încrederii consumatorilor sau a oamenilor de afaceri, dar au dus la o deteriorare a evaluării Moody’s privind soliditatea instituţională în regiune.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Ne aşteptăm ca Europa Centrală şi de Est să înregistreze o creştere anuală robustă dar lentă, sprijinită de cererea internă solidă, în contextul reducerii ritmului pe plan european şi a tensiunilor comerciale globale”, afirmă analistul Olivier Chemla, vicepreşedinte al Moody’s şi coautor al raportului.

Alte articole

INS: Doar 20,4% din populația rezidentă din rural era conectată la canalizare în 2025

Prima reacție a MAE după acuzațiile Iranului la adresa țării noastre: „România este o țară aliată cu responsabilități și angajamente pe care le respectă”

În 2019, PIB-ul CEE ar urma să înregistreze o creştere de 3,7% dar performanţa economică va fi diferite în rândul statelor din regiune, de la un avans de 2,5% în Croaţia la 4,3% în Slovacia. Creşterea semnificativă a salariilor şi nivelul record scăzut al şomajului vor continua să fie motorul de creştere al consumului privat. Totuşi, încetinirea expansiunii zonei euro şi o normalizare graduală a politicilor monetare încep să afecteze condiţiile macro-economice în CEE.