Mormântul lui Vlad Țepeș ar fi, de fapt, la Napoli. Dezvăluirile făcute de profesorul Giuseppe Reale pot schimba cursul istoriei

Giuseppe Reale, profesor italian, ar putea confirma teoria surprinzătoare că Vlad Țepeș, fost domnitor al Țării Românești, ar fi fost înmormântat în Italia. Profesorul a descoperit în urmă cu peste un deceniu o inscripție criptică misterioasă de tip latin în Capela Turbolo, aflată în cadrul complexului bisericii Santa Maria la Nova din Napoli, conform Libertatea.

Vlad Țepeș ar fi fost înmormântat la Napoli, în Italia

Deși până acum s-a vehiculat că rămășițele lui Vlad Țepeș se află fie la Mănăstirea Comana, fie la Mănăstirea Snagov, începând din 2018 o echipă de cercetători, inclusiv din România, a început să studieze în detaliu și să facă documentări ample cu privire la lăcașul de cult al acestuia.

Inscripția pe care au descifrat-o cercetătorii include două cuvinte-cheie: „Blad”, cuvânt foarte apropiat de „Vlad” și „Balcani”, regiune în care a domnit acesta în secolul XV.

Citește și : Oana şi Viorel Lis, pe urmele Madonnei şi ale lui Jason Derulo. Râzi cu lacrimi, au acceptat provocarea „Dame un grrr!” VIDEO

Alte articole

Ce se întâmplă zilnic la mormântul lui Raul WS, tânărul cântăreț ce a murit la numai 23 de ani. Semnalul de alarmă tras pentru o întreagă generație

Teodora Marcu își doarme somnul de veci lângă bunicii ei, în satul natal. Imagini dureroase de la mormântul tinerei de 23 de ani

Mormântul de marmură din Napoli este decorat cu o casă de cavaler încoronată cu un cap de dragon, simbol al Ordinului Dragonului, societate secretă din care se consideră că Vlad Țepeș ar fi făcut parte. Ordinul Dragonului a fost creat de către regele Sigismund în 1408 și era destinat elitelor din rândul nobililor, militarilor și clerului.

„La naştere Vlad Tepeş era fiul unui pribeag, al unui pretendent la tronul Ţării Româneşti ca mulți alţii. Curând însă, tânărul vlăstar va fi cocon domnesc, după ce s-a aflat că tatăl său s-a întors de la Nurenberg, de la curtea lui Sigismund de Luxemburg, împăratul Germaniei şi rege al Ungariei totodată, cu investitura de domn, dar şi de cavaler al Ordinului Dragonului, acel ordin militar medieval al cărui ţel era lupta continuă împotriva otomanilor până la izgonirea acestora cu totul de pe continentul european”, scria acum aproape un secol istoricul Ion Minca, în lucrarea „Vlad Dracul şi vremea sa” (1928), conform Libertatea.

Giuseppe Reale susține că s-a încercat studierea posibilei legături între cripta catedralei din Acerenza, în Basilicata, și un monument funerar prezent în claustrul San Giacomo della Marca din complexul monumental Santa Maria La Nova din Napoli.

Ambele cazuri păstrează amintiri ale prezenței familiei Ferrilo, familie importantă a nobilimii napolitane, fiind vorba în special de Matteo Ferillo, născut la mijlocul secolului al XV-lea, care a fost șambelan al regelui Ferdinand I de Aragon și, în 1468, preceptor al lui Alfonso al II-lea, care a devenit ulterior rege al Neapolelui. Mormântul său a fost construit în Capella Assunta a Bisericii Santa Maria La Nova în 1499, înainte de a fi mutat în claustrul menționat anterior, probabil după 1588.

„Giacomo Alfonso Ferillo, fiul lui Matteo și al Mariei Anna Rossi, s-a căsătorit cu Maria Balsa (n. red. – o presupusă fiică ilegitimă a lui Vlad Țepeș), care fusese însoțită la Napoli la vârsta de șapte ani de Andronica Arianiti Comneno – văduva lui Giorgio Castriota Scanderbeg – pentru a fi apoi primită la curtea regelui. Cripta Catedralei din Acerenza, cu multe referințe simbolice la pietatea religioasă a teritoriilor din Valahia și la apartenența la Ordinul Militar al Dragonului, este un loc privilegiat al memoriei soților Giacomo Alfonso și Maria, deoarece Matteo Ferillo a cumpărat în 1479, pentru 12.000 de ducați, feudele Genzano și Acerenza din Basilicata”, a precizat pentru sursa citată profesorul Giuseppe Reale.

Inițial, ipoteza care a circulat este aceea conform căreia Maria Balsa ar fi aranjat înmormântarea lui Vlad Țepeș în mormântul socrului său, Matteo Ferrillo.

„De fapt, această teorie inițială a fost urmată de la început de întrebări cu privire la o inscripție misterioasă descoperită de mine și indicată tot în iunie 2014. În capela vecină dedicată familiei Turbolo, o inscripție enigmatică mi-a atras atenția, propunând o pistă complementară sau chiar alternativă față de prima ipoteză a unei înmormântări în capela familiei Ferillo. Particularitatea acelei inscripții misterioase m-a determinat imediat să creez expresia «Codul La Nova din Napoli». Această a doua ipoteză pe care am propus-o echipei de cercetători mi se pare că a fost confirmată de evoluțiile din ultimele săptămâni. 

În 2018 s-a putut începe restaurarea conservativă a Codului La Nova, încredințând studiul diagnostic unei echipe externe de profesioniști, pentru a nu influența rezultatele; a fost, de fapt, foarte important să se retrodateze informațiile inițiale dintr-o publicație din 1927, făcând compatibil un scenariu cronologic care ne putea duce în mod plauzibil, cel puțin în secolul al XVI-lea, așa cum s-a și întâmplat. Cercetările istorice au investigat contextul general din a doua jumătate a secolului al XV-lea până la sfârșitul anului 1500, urmând firul înmormântărilor”, precizează expertul italian.

Care sunt argumentele care stau la baza acestei descoperiri

Textul din Capela Turbolo din Santa Maria La Nova se încheie cu „Amin” și menționează data de 20 noiembrie 1480.

 „Cel mai important document istoric este textul din Capela Turbolo din Santa Maria La Nova și ipoteza de traducere furnizată de Cristian Tufan, din care subliniez două aspecte: faptul că este vorba de un elogiu funerar – se încheie cu un «Amin» – și că menționează o dată, și anume 20 noiembrie 1480. Aceste două aspecte ne ajută atât să regândim reprezentarea tradițională a lui Vlad Țepeș prin titlurile și cuvintele cu care ar fi prezentat, cât și prin data dintr-un an important în lupta dintre creștinătate și trupele otomane. 

Amintesc, cu titlu de exemplu, că la 14 august 1480 a avut loc o bătălie sângeroasă la Otranto, care a costat viața a sute de catolici care nu au vrut să renunțe la credința lor în Hristos și în Evanghelia Sa”, explică Giuseppe Reale, care mai spune că datarea textului a permis cercetătorilor să aibă un punct de sprijin pentru a demonstra fundamentul istoric al teoriei.

Pe 28 iulie 1480, o armată otomană impunătoare a debarcat în Puglia, teritoriu aflat sub coroana regelui de Napoli, ocupând orașul Otranto, deoarece destinația inițială, Brindisi, s-a dovedit a fi de neatins din cauza vântului puternic.

Apoi, pe 14 august 1480, cei aproximativ 800 de supraviețuitori ai luptei de la Otranto au fost conduși pe dealul Minerva și au fost decapitați pentru refuzul lor de a renunța la creștinism. Armata pusă pe picioare de regele de Napoli împreună cu alte forțe creștine din Italia și cu ajutorul papei Sixtus al IV-lea, a reușit să elibereze orașul abia în septembrie 1481, grație și morții subite a lui Mahomed al II-lea, eveniment ce a obligat trupele otomane să revină acasă.

„Datarea napoletană a Codului La Nova din 1480, dedicat – după cum se poate citi – «Celui care a fost ucis de două ori», mi se pare a fi un indiciu documentar surprinzător pentru a plasa într-un interval de timp ulterior, certitudinile anterioare privind moartea în luptă a lui Vlad Țepeș între decembrie 1476 și ianuarie 1477. 

Cu siguranță vor fi efectuate inspecții punctuale în zona de sub Capela Turbolo, în apropierea locului unde este Codul La Nova. În acest moment nu putem spune unde a fost asasinat, dar – în opinia mea – Codul La Nova ne documentează că a murit într-o bătălie la sfârșitul anului 1480 și a fost îngropat la Napoli, unde a fost venerat «ca un martir creștin»”, adaugă profesorul Giuseppe Reale.

În jurul mormântului misterios din Napoli sunt și două statui asemănătoare sfinxului, despre care cercetătorii cred că fac aluzie atât la orașul egiptean antic Teba (în italiană, „Tebe”), cât și la epitetul românesc al lui Vlad – „Țepeș”. Acest mormânt, arată sursa citată, va fi deschise la începutul lunii octombrie.

În Mănăstirea de la Snagov ar fi oase de animale

Vlad Țepeș a fost asasinat în decembrie 1476, conform surselor istorie. Corpul său a fost decapitat iar capul trimis sultanului, care l-a așezat în țeapă. Totuși, la Mănăstirea Snagov, unde se presupune că ar fi înmormântat acesta, nu ar fi rămășițe umane ci doar oase de animale.

Citește și : Ce s-a ales de Vulpiţa, la 5 ani de când n-a mai apărut la TV. Cea mai nouă imagine cu Veronica Stegaru FOTO

Locul exact al mormântului lui Vlad Țepeș a reprezentat un mister timp de peste cinci secole, mai ales după moartea sa violentă din 1476, în timpul unei confruntări cu otomanii.