Moşii de iarnă 2015: De ce se mănâncă sarmale de SAMBATA MORŢILOR

MOSII DE IARNA, SAMBATA MORTILOR: În fiecare an, în sâmbăta dinaintea Duminicii Înfricoşătoarei Judecăţi, în bisericile şi cimitirele ortodoxe se va face pomenirea celor adormiţi. În această zi, care anul acesta cade pe 14 februarie, cunoscută şi sub denumirea populară de Moşii de iarnă, credincioşii aduc la biserică ofrande pentru sufletele celor dragi.

În unele zone ale ţării se spune că sufletele morţilor vin în această zi pe pământ, în timp ce credincioşii dau de pomană mâncare gătită pentru ca spiritele să îi ocolească. Sufletele trecute în nefiinţă vin să se hrănească cu mireasma şi aburii bucatelor pe care credincioşii le gătesc, astfel încât să le ajungă întreg anul.

De Moşii de iarnă, conform obiceiului, se dau de pomană sarmale, plăcintă, vin, colivă, colaci şi fructe. La mormintele rudelor, oamenii trebuie neapărat să aprindă cel puţin două lumânări, care au rolul de a încălzi sufletele morţilor. 

Sfinţii Părinţi au rânduit ca sâmbăta să se facă pomenirea celor adormiţi, pentru că este ziua în care Hristos a stat cu trupul în mormânt şi cu sufletul în iad ca să-i elibereze pe drepţii adormiţi. Pe de altă parte, sâmbăta e deschisă spre duminică, ziua Învierii Mântuitorului Hristos.

Alte articole

Moșii de iarnă 2025. Ce nu se dă de pomană de Sâmbăta Morților. Românii fac un mare păcat fără să-și dea seama

Motivul pentru care arpacașul pentru colivă se spală în 9 ape. Avertismentul nutriționiștilor: „Adaug zahăr în loc de miere”

Moşii de iarnă marchează începutul sâmbetelor morţilor din postul Paştelui, în număr de şapte, care se vor încheia sugestiv cu Sâmbăta lui Lazăr, înainte de Săptămâna Mare sau Săptămâna Patimilor.

Biserica a rânduit în an două sâmbete mari, când se fac pomeniri mai ales pentru morţii care au murit pe neaşteptate: Moşii de iarnă (sâmbăta dinaintea Duminicii Înfricoşătoarei Judecăţi) şi Moşii de vară (sâmbăta dinaintea Pogorârii Duhului Sfânt). La acestea se adaugă şi Moşii de toamnă (prima sâmbătă a lunii noiembrie). De asemenea, pomeniri pentru cei adormiţi se vor face în fiecare sâmbătă din Postul Mare.

Duminica aceasta este ziua Lăsatului secului de carne. De luni, timp de o săptămână, credincioşii ortodocşi mai pot consuma lapte, brânză, ouă şi peşte, iar din 23 februarie şi până în 12 aprilie, adică timp de şapte săptămâni cât durează postul Paştelui, vor renunţa şi la aceste alimente.

În acest interval vor fi numai două dezlegări la peşte, de Buna Vestire, pe 25 martie, şi de Florii, pe 5 aprilie.