Tradiții și obiceiuri de Sâmbăta Colivelor. Începând din 28 februarie, în fiecare sâmbătă până la finalul postului Paștelui credincioșii participă la slujbe speciale de parastas, aduc colivă la biserică și oferă alimente de post de pomană.
Prima sâmbătă din Postul Paștelui este una dintre cele mai importante zile de pomenire din calendarul ortodox, fiind dedicată Sfântului Teodor Tiron. Potrivit tradiției, în această zi se rostesc rugăciuni pentru sufletele celor adormiți, iar credincioșii împart alimente de post, fără carne, ouă, lapte sau alte derivate de origine animală.
Iată care sunt alimentele de post care se dau cel mai des de pomană:
coliva, preparată din grâu fiert, îndulcită cu miere sau zahăr și aromată cu nucă și scorțișoară;
colacii sau pâinea de post;
vinul, pentru slujba de parastas;
fructe, legume, nuci, covrigi și alte produse de post;
mâncare gătită de post, precum sarmale de post, pilaf, fasole bătută sau legume fierte.
Tradiția Sâmbetei Colivelor datează încă din perioada împăratului Iulian Apostatul. Potrivit istoriei bisericești, acesta a poruncit ca toate alimentele din piețele cetății să fie stropite cu sângele animalelor sacrificate idolilor, pentru a întina Postul Mare al creștinilor, scrie BZI.ro.
În noaptea următoare, arhiepiscopului Eudoxie i s-a arătat în vis Sfântul Teodor, care i-a spus să-i îndemne pe credincioși să fiarbă grâu și să îl împartă tuturor, pentru a nu mai cumpăra alimente din piețele spurcate. Astfel, oamenii au fost feriți de păcat, iar această minune a stat la baza tradiției colivei și a pomenirii din prima sâmbătă a Postului Paștelui.