Motiv de bucurie pentru mii de români. Guvernul a făcut anuntul oficial: „Vor primi 1.500 de euro în conturi în zilele următoare”

Vești bune pentru fermierii români. „Suntem bucuroși să informăm că astăzi încep plățile pentru Programul Usturoiul. În total, am virat 40 de milioane lei către Direcțiile Agricole Județene pentru a alimenta conturile fermierilor,” a declarat ministrul Florin Barbu. Programul are scopul de a susține producția locală și de a promova usturoiul românesc pe piața internă.

Milioane de euro pentru cultivatorii de usturoi şi tomate. Detalii despre Programul Tomata 2024

Ministrul Florin Barbu a specificat că numărul fermierilor înscriși în program a ajuns la 2.702, cei mai mulți fiind din județele Olt, Buzău, Timiș și Teleorman. „În piețele din țară, tot mai des întâlnim usturoi românesc, ceea ce reflectă succesul acestui program,” a adăugat el.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Pe lângă prima tranșă de 1500 euro, fermierii vor primi o a doua tranșă similară în luna septembrie. Florin Barbu a subliniat angajamentul ministerului de a îmbunătăți constant acest program pentru a sprijini producția locală și pentru a încuraja consumul de produse românești.

Alte articole

Programul Tomata 2026. Vești proaste pentru fermieri, anul acesta se dau mai puțini bani decât anul trecut

Programul Tomata 2026. Până la ce dată se fac înscrierile pentru a beneficia de subvențiile de la stat

Ministrul Agriculturii, Florin Barbu: Am oprit creşterile speculative de preţuri

„Continuăm să lucrăm pentru a optimiza acest program și pentru a susține producția românească. Prin măsuri precum acestea, promovăm consumul de produse autohtone și sprijinim economia locală,” a conchis ministrul Agriculturii.

Producţiile minime prevăzute în Program sunt următoarele:

a) 3.000 kg/1.000 mp pentru cultura de tomate;
b) 2.000 kg/1.000 mp pentru cultura de ardei gras şi/sau lung şi/sau gogoşar;
c) 4.000 kg/1.000 mp pentru cultura de castraveţi;
d) 1.500 kg/1.000 mp pentru cultura de fasole păstăi;
e) 10.000 plante/1.000 mp pentru cultura de salată;
f) 1.000 kg/1.000 mp pentru cultura de spanac;
g) 100.000 bulbi/plante/1.000 mp pentru cultura de ceapă verde.

Dovada obţinerii producţiei de legume obţinute în spaţii protejate o constituie copia rapoartelor fiscale de închidere zilnică/factura/fila/filele din carnetul de comercializare pentru legumele care fac obiectul programului. Sprijinul financiar se acordă beneficiarilor pentru o singură cultură, dintre cele prevăzute mai sus astfel că legumicultorii nu pot încasa mai mult de 1.000 euro/1.000 mp/beneficiar.

Veşti proaste pentru români de la ANM: 2023, cel mai secetos până în acest moment

Directorul Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM), Elena Mateescu, afirmă că, după ce anul 2023 a fost şi în România, şi la nivel mondial anul cu cele mai ridicate temperaturi din istorie, meteorologii nu exclud ca vara acestui an să depăşească recordul. Mateescu arată că temperatura medie a intervalului ianuarie-iunie din acest an este cu două grade mai ridicată faţă de perioada similară a anului anterior.

”2023 rămâne, până la acest moment, cel mai cald an din istorie în ţara noastră, dar şi la nivel mondial şi comparând temperatura medie a intervalului ianuarie-iunie din acest an cu perioada similară a anului anterior, avem mai mult de două grade faţă de anul 2023. Şi cu siguranţă, în condiţiile în care luna iunie a fost cea mai caldă lună iunie, luna iulie de asemenea are o şansă, mâine e ultima zi, ne aflăm deja cu abaterea cea mai mare, vara 2024 e posibil să înscrie un nou record”, a afirmat directorul ANM, Elena Mateescu, marţi seară.

Potrivit Elenei Mateescu, Codul roşu care a fost valabil luna aceasta, între 13 şi 18 iulie, şase zile consecutive, reprezintă un record, fiind ”cel mai lung, persistent şi în număr de zile consecutive, şi extins la nivel teritorial cod roşu pentru astfel de fenomen în ţara noastră”.

Ea a precizat că nu trebuie să excludem ”posibilitatea” emiterii de coduri roşii meteo de temperaturi ridicate şi pentru luna viitoare.

”Dacă în deceniile anterioare, până în 2000, aveam unu, trei, cel mult patru ani secetoşi pe deceniu, iară că din 2001 avem deja şase sau cinci ani, ceea ce înseamnă o creştere evidentă a acestei tendinţe”, a spus Elena Mateescu.