MOTIVAREA ARESTĂRII lui Mircea Băsescu: Înregistrările fiului lui Bercea Mondial, acceptate ca probe

Judecătorul a decis să-l aresteze pe Mircea Băsescu pentru că au considerat că fratele preşedintelui poate influenţa bunul mers al anchetei dacă va fi lăsat în libertate. Mircea Băsescu şi Marian Căpăţînă au acreditat ideea că justiţia este la discreţia influenţelor lor, gata să abdice de la atributele şi încrederea de care trebuie să se bucure într-o societatea democratică, şi că "dreptatea" şi "libertatea" au devenit o marfă ce se poate cumpăra şi vinde, se arată în motivarea deciziei Tribunalului Bucureşti. 

RomaniaTV.net
23 iun. 2014, 07:33
MOTIVAREA ARESTĂRII lui Mircea Băsescu: Înregistrările fiului lui Bercea Mondial, acceptate ca probe

Potrivit motivării, judecătorul a constatat că există probe din care rezultă suspiciunea că Mircea Băsescu ar fi săvârşit infracţiunea de trafic de influență, iar Marian Căpăţână este acuzat de complicitate la infracţiunea de trafic de influenţă.

Mircea Băsescu a primit suma de 250.000 euro de la Anghel Florin, prin intermediul lui Marian Căpăţână, în schimbul promisiunii că va interveni pe lângă magistraţii investiţi cu soluţionarea cauzei referitoare la infracţiunea săvârşită de Anghel Sandu, precum şi a altor cereri incidente în respectiva cauză, în scopul de a obţine o hotărâre favorabilă lui Anghel Sandu, fie condamnarea la o pedeapsă mai mică, fie punerea în libertate, pentru faptul că a intermediat remiterea banilor, Marian Căpăţână însuşindu-şi suma de 350.000 euro din totalul de 600.000 euro primit de la Anghel Florin”, notează judecătorul.

În motivare arestării se mai arată faptul că judecătorul, în analiza făcută, a ţinut cont de denunţurile şi declaraţiile martorilor denunţători, declaraţiile inculpaţilor date în faţa organului de urmărire penală, precum procesele-verbale de redare a înregistrărilor ambientale, înscrisurile de la dosar depuse de procurori.
„Pe baza acestora judecătorul de drepturi şi libertăţi reţine că, în ciuda atitudinii de negare a săvârşirii vreunei infracţiuni, probele administrate fundamentează suspiciunea rezonabilă a săvârşirii de către aceştia a activităţii pretins infracţionale reţinute în sarcina lor. Judecătorul are în vedere înregistrările convorbirilor purtate de inculpaţi cu martorii denunţători, transcrise în conţinutul proceselor-verbale aflate la dosar, dar şi înscrisuri, precum şi declaraţii, inclusiv ale inculpaţilor care prin faptul contrazicerii lor de către alte mijloace de probă atestă intenţia acestora de ascundere a realităţii. În ceea ce priveşte înregistrările puse la dispoziţia organelor de urmărire penală de către denunţători, al căror caracter legal şi a căror utilizare ca probe, a fost contestată de către inculpaţi, judecătorul de drepturi şi libertăţi priveşte această contestare ca lipsită de temei, în cauză fiind incidente dispoziţiile art. 139 alin. 3 C.p.p., potrivit cu care înregistrările efectuate de părţi sau de alte persoane, constituie mijloace de probă când privesc propriile convorbiri sau comunicări pe care le-au purtat cu terţii. (…) Respectivele înregistrări, supuse exigenţelor legale ce reglementează supravegherea tehnică, ca metodă specială de cercetare, au fost ulterior certificate de procuror conform reglementărilor în materie. Susţinerile apărării, în sensul inadvertenţelor de natură a releva lipsa de autenticitate şi caracterul posibil contrafăcut al înregistrărilor, nu se bazează pe elemente faptice ori concrete care să contureze o îndoială veridică asupra caracterului autentic sau complet al acestora”, se mai arată în motivare.

În document se mai arată că „prin chiar declaraţiile lor, inculpaţii au recunoscut că au existat acele întâlniri cu persoanele despre care se susţine că au „cumpărat influenţa”, precum şi aceea că s-a remis suma de bani ce ar forma, în opinia parchetului, obiectul traficului de influenţă, însă această sumă ar fi fost primită cu titlu de împrumut de către inculpatul C.M.A.. În dovedirea acestui caracter legitim al primirii banilor s-a încercat acreditarea ideii că respectiva sumă ar fi fost destinată participării la o licitaţie organizată în vederea vânzării utilajelor şi licenţei de producţie la societatea A. Împrejurarea că nu există un înscris care să ateste încheierea unui astfel de contract de împrumut ori martori care să declare despre această convenţie, context în care împrumutătorilor le-ar fi fost practic imposibil să dovedească achitarea vreunei sume de bani către inculpatul C.M.A., iar acesta nu ar fi avut nici un temei juridic în baza căruia ar fi putut fi obligat la restituirea acestei sume de bani (în condiţiile în care suma totală vizată se ridică la 600.000 euro, între părţi nu există o relaţie apropiată, nu s-a stabilit cu ocazia „acordării împrumutului” o dată scadentă ori plata vreunei dobânzi, deşi chiar inculpatul C.M.A.a afirmat despre persoanele respective că s-ar ocupa cu ….), precum şi aceea că respectivii bani au fost daţi cu … luni înainte de organizarea licitaţiei şi nu au fost folosiţi, potrivit propriilor susţineri ale inculpatului C.M., în acest scop, lipsesc de credibilitate aceste apărări”, mai susţine judecătorul.

Potrivit judecătorului, „din discuţiile înregistrate şi redate în procesele-verbale aflate la dosarul de urmărire penală rezultă că banii au fost primiţi pentru a fi utilizaţi de către o persoană care a lăsat să se creadă că are influenţă asupra magistraţilor investiţi cu soluţionarea cauzei în care era judecat Anghel Sandu sau a celor chemaţi să soluţioneze diferite cereri în legătură cu arestarea preventivă a acestuia„.
Implicarea inculpatului Băsescu Mircea şi împrejurarea că acesta a primit parte din suma respectivă în scopul de a-şi vinde influenţa asupra unor funcţionari însărcinaţi cu atribuţii referitoare la eliberarea lui A.S., rezultă cu claritate din declaraţiile martorilor şi din procesele verbale de redare a înregistrărilor ambientale şi telefonice (…). Maniera în care a fost abordată de către interlocutori problema legată de sprijinul pe care inculpatul B.M. a înţeles să îl acorde, nu lasă echivoc asupra naturii demersurilor pe care acesta susţinea că le face, afirmaţiile sale privitoare la pedepse şi soluţii procedurale fiind de natură a-l convinge pe cumpărătorul de influenţă de realitatea acestora”.