Motivarea în cazul Alinei Bica: Faptele de corupţie în rândul magistraţilor trebuie sancţionate aspru

Cei cinci judecători care au condamnat-o pe Alina Bica la patru ani de închisoare au considerat că faptele acesteia au pus în pericol Justiţia, mai ales că a încercat să ajute un inculpat, Ovidiu Tender, din postura de şef al unui parchet important.

„Acţiunile inculpatei Bica nu au fost bazate pe bună credinţă, astfel cum a susţinut în declarațiile date, ci au urmărit să eludeze dispoziţiile legii şi să lezeze ordinea de drept”, se arată în motivarea ICCJ.

Citeşte şi: Elena Udrea şi Alina Bica vor să scape de condamnările la închisoare primite la ÎCCJ

„După povestea livrată de domnii procurori, cred că sunt cel mai prost infractor din România”, spunea Alina Bica în 2015. „A avut o prietenie sinceră şi dezinteresată”, afirma Nicole Tender, martor, în iulie 2018.

Alte articole

Se strânge laţul pentru Bolojan. Şi sindicaliştii din Guvern cer lămuriri după stenogramele incendiare”/ Ciutacu: „Se vând și pe net bilete de intrare la Bolojan pentru optimizări?”

Alina Bica şi-a găsit chemarea în Italia. Şi-a deschis un cabinet de avocatură alături de italianul care l-a reprezentat pe Dragoş Săvulescu şi caută să-i ajute pe românii fugiţi de justiţia din ţară: „Am fost procuror 20 de ani. Ştiu cum gândesc procurorii”

„În declaraţia martorului Ovidiu Tender sunt descrise discuţiile şi întâlnirile cu inculpata Bica şi promisiunile făcute de aceasta în scopul împiedicării executării unei pedepse privative de libertate prin îndepărtarea procurorului de şedinţă care nu accepta să formuleze concluzii în sensul promis”, se mai arată în motivarea ICCJ.

Alina Bica este încarcerată, în prezent, într-un penitenciar din San Jose, Costa Rica, alături de prietena sa, fostul ministru Elena Udrea.

Ambele au fost condamnate în iunie de Curtea Supremă de la Bucureşti, în dosare diferite.

Au fost ridicate de Interpol în octombrie, iar de atunci stau în arest, în aşteptarea deciziei de extrădare. Procesul de acolo s-ar putea opri, pentru că atât fostul procuror-şef, cât şi fostul ministru cer anularea sentinţelor, în baza deciziei CCR privind completurile de 5 judecători.