Motivul pentru care Traian Băsescu a dispărut din viaţa publică. Acum s-a aflat ce a pățit fostul președinte

Motivul pentru care Traian Băsescu a dispărut din viaţa publică. Fostul preşedinte al României a fost declarat oficial colaborator al Securității în septembrie 2019, iar pe 5 noiembrie 2021, secţia de contencios administrativ de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va începe judecarea recursului.

Motivul pentru care Traian Băsescu a dispărut din viaţa publică

Secţia de contencios administrativ de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a stabilit la începutul anului pentru data de 5 noiembrie 2021 începerea judecării recursului formulat de Traian Băsescu în dosarul în care fostul preşedinte a fost declarat în primă instanţă colaborator al Securităţii. Acesta este şi motivul pentru care Traian Băsescu s-a retras din prim-planul vieţii politice.

„Mi-am impus să mă țin departe de orice declarații, măcar pentru o perioadă. De patru luni de zile nu mai vorbesc cu presa, așa vreau să fac și în continuare, până la procesul meu. După aceea, nu va fi nici o problemă, o să răspund presei cum am făcut și până acum”, a declarat Traian Băsescu pentru Fanatik.

Foştii preşedinţi rămân fără drepturi dacă au colaborat cu Securitatea. Primul vizat este Traian Băsescu

Alte articole

Bolojan nu cedează în faţa sindicaliştilor: „Nu mai putem continua ca până acum”. Sfaturile lui Băsescu pentru actualul premier

Băsescu, după reacția Ambasadei Rusiei privind drona intrată în România: ”Dacă noi ieri am fi doborât drona rusească, credeți că mai era ironic ambasadorul?”

Pe 20 septembrie 2019, Curtea de Apel Bucureşti a admis acţiunea CNSAS şi a decis că fostul preşedinte Traian Băsescu a colaborat cu Securitatea. Traian Băsescu riscă să piardă toate privilegiile acordate unui fost șef de stat, care nu sunt deloc de neglijat. Conform legii 406/2001, persoanele care au avut calitatea de şef al statului român beneficiază pe durata vieţii de următoarele drepturi:

a) folosinţă gratuită a unei locuinţe de protocol, cu destinaţia de reşedinţă, care cuprinde şi un spaţiu cu destinaţia de cabinet de lucru, încadrat cu un post de consilier şi un post de secretar;

b) o indemnizaţie lunară în cuantum egal cu 75% din indemnizaţia acordată Preşedintelui României în exerciţiu; c) pază şi protecţie, precum şi folosinţă gratuită a unui autoturism, asigurate permanent de Serviciul de Protecţie şi Pază, potrivit reglementărilor în vigoare.