Economistul Cristian Popa, membru al Consiliului de Administrație al Băncii Naționale a României (BNR), a subliniat, într-un interviu pentru News.ro, că reducerea deficitului bugetar era inevitabilă. Dacă nu s-ar fi acționat acum, aceleași măsuri ar fi trebuit implementate mai târziu, însă într-un context mult mai dificil, sub presiunea piețelor financiare. În lipsa acestor decizii, investitorii și-ar fi pierdut încrederea și ar fi refuzat să mai împrumute statul român. În opinia sa, actualele măsuri ale Guvernului Bolojan au transmis semnalul că premierul țării poate gestiona responsabil situația financiară.
În ceea ce privește perioada imediat următoare, economistul lui Mugur Isărescu avertizează că urmează încă 12 luni complicate, marcate de inflație ridicată și, posibil, de o recesiune temporară. Cele trei șocuri economice majore – liberalizarea prețurilor la energie, majorarea TVA și creșterea accizelor – vor menține presiunea asupra prețurilor timp de patru trimestre. Această inflație va diminua puterea de cumpărare, însă Popa estimează că, după acest interval, rata inflației va scădea rapid, permițând o redresare a economiei.
Analizând cauzele situației actuale, Popa arată că problemele își au originea în politicile guvernamentale din anii trecuți, când statul s-a împrumutat masiv. A oferit și o comparație sugestivă: dacă Guvernul ar fi o persoană cu un salariu de 4.000 de lei, ar fi nevoit să se împrumute lunar cu încă 2.000 de lei doar pentru a face față cheltuielilor curente, din cauza datoriilor acumulate anterior.
Chiar dacă prezentul este marcat de constrângeri, există și o perspectivă optimistă. Dacă, după această perioadă de ajustare fiscală, Guvernul va adopta politici economice orientate spre susținerea mediului de afaceri și atragerea investițiilor, România ar putea înregistra o creștere spectaculoasă. În următorul deceniu, Produsul Intern Brut ar putea aproape să se dubleze, ajungând de la puțin peste 350 de miliarde de euro la aproximativ 700 de miliarde de euro.
Popa consideră că succesul acestei evoluții depinde de menținerea unui climat prietenos pentru antreprenori și investitori, atât autohtoni, cât și străini. Investițiile străine directe, capitalul nou și politicile pro-business sunt elemente cheie pentru dezvoltare, iar marea parte a PIB-ului este generată de sectorul privat, nu de administrația centrală.
„Trebuie să reducem deficitul, pentru că dacă nu-l reducem noi, îl vom reduce tot noi, dar forţaţi de pieţe, pentru că la un moment dat pieţele ar fi putut să spună: „Nu sunteţi serioşi, nu vă mai împrumutăm!“. Nu suntem acolo tocmai pentru că s-au luat măsuri şi s-a creat credibilitate. Guvernul a creat o anumită credibilitate în ochii investitorilor că poate să reducă acest deficit.
Avem în total trei şocuri. Avem liberalizarea preţului energiei, avem creşterea TVA, dar şi creşterea accizelor. Şi de aceea, timp de patru trimestre, vom avea o rată a inflaţiei mai mare. O rată a inflaţiei care va eroda veniturile nominale. Important e de spus că ea se va reduce rapid după cele patru trimestre, adică după ce depăşim aceste 12 luni”.
Mie îmi place să spun că totul depinde de noi, depinde de politicile pe care le avem. Dacă am fi o ţară super pro-antreprenoriat, pro-economie privată, pro-investiţii…(…) Dar e nevoie să înţelegem că avem nevoie de investiţii străine directe, că avem nevoie de capital care să vină şi să dezvolte economia, că avem nevoie de investiţii, că avem nevoie de politici prietenoase cu mediul de afaceri, pentru că ei fac PIB-ul! Majoritatea covârşitoare din PIB se face în economia privată, nu se întâmplă în Piaţa Victoriei! Deci e nevoie de politici prietenoase cu investitorii”, a explicat membru al Consiliului de Administrație al Băncii Naționale a României (BNR).