Mugur Isărescu intervine după întâlnirea cu Bolojan. Anunț foarte important pentru românii cu bani în casă și în bancă

Până să fie publicate cotațiile BNR de astăzi pentru principalele monede străine de pe piața internă, iată cât a costat 1 euro sau 1 liră sterlină miercuri, 21 ianuarie 2026.

Potrivit ultimei ședințe, din data de miercuri, 21 ianuarie 2026, BNR a anunțat că moneda euro a fost cotată la 5.0961. Miercuri, 21 ianuarie 2026, Banca Națională a României (BNR) a cotat dolarul american la 4.3532 lei, înregistrând o creștere de 0.0090 de unități față de ședința anterioară.

Ieri, lira sterlină înregistrează o scădere de 0.0184 de unități. Banca Națională a României (BNR) a stabilit un curs de referință de 5.8358 lei pentru ziua de azi pentru lira sterlină.

Prețul aurului a crescut cu 20.671 unități, acesta ajungând la valoarea de 680.9127 lei.

Alte articole

Anunțul BNR pentru milioanele de români care țin bani în casă sau pe card. Totul e oficial luni, 19 ianuarie, la ora 13

BNR ridică nivelul de alertă! Un astfel de anunț nu a mai fost făcut de cel puțin 10 ani. Riscuri majore la creditele în euro și expunerea uriașă a băncilor pe imobiliare

O liră turcească= 0.1005 lei

Un franc elvețian= 5.4947 lei

Un leu moldovenesc= 0.2561 lei

O hryvna ucraineană= 0.1008 lei

Vezi și Ce se va întâmpla cu prețurile și banii românilor în 2026. ANUNȚUL BNR după întâlnirea Isărescu-Bolojan

Prim-ministrul Ilie Bolojan a discutat cu guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Mugur Isărescu, despre bugetul de stat pe 2026. Ulterior, șeful Guvernului a făcut precizări importante privind efectul măsurilor de austeritate și scenariul unor noi creșteri de taxe, iar reprezentanții BNR au punctat ce perspective sunt, pentru 2026, în legătură cu inflația și banii românilor.

După întâlnirea de la sediul BNR, Ilie Bolojan a postat, miercuri seară, prin care a anunțat efectele măsurilor luate în 2025 și cum acestea au permis reducerea deficitului bugetar cu peste 1 la sută din PIB. Premierul a punctat că România are, în prezent, o bază solidă pentru relansare anul acesta, fără a mai crește taxele.

”Economiile realizate în a doua jumătate a anului trecut ne-au permis să reducem deficitul bugetar cu peste 1% din PIB, sub ținta de 8,4% asumată. Ne-am respectat angajamentele și am recâștigat credibilitatea în fața investitorilor și a piețelor financiare. În 2025 am redus deficitul fără a diminua investițiile. Acestea au totalizat 137,5 miliarde de lei, reprezentând peste 7% din PIB. Fondurile europene, inclusiv cele din PNRR, au înregistrat un nivel ridicat de supracontractare, iar proiectele au fost prioritizate.

Am menținut disciplina financiară și am parcurs o primă etapă de reducere a cheltuielilor statului, așa cum reiese din graficul alăturat. Am crescut veniturile bugetare, inclusiv prin majorarea unor taxe. Aceste ajustări au generat o contracție economică și au însemnat dificultăți suplimentare pentru mulți români. Fără a mai crește taxele, avem însă o bază solidă pentru relansare în acest an. Lucrăm la construcția bugetului pentru 2026 pe baze realiste. Ținta de deficit este de puțin peste 6% și va fi definitivată în perioada următoare. Inflația va scădea spre 4%.

Obiectivul nostru este un buget al relansării și al investițiilor. Peste 15 miliarde de euro vor proveni din fonduri europene, prin PNRR și politica de coeziune. Acești bani se vor regăsi în infrastructură, economie și servicii publice mai bune. La începutul lunii februarie urmează să ne angajăm răspunderea pe legislația care va restrânge cheltuielile statului în administrație și va susține relansarea economică. Ulterior, vom adopta bugetul.

Știu că, deocamdată, în viața de zi cu zi se resimt efectele negative ale reducerii deficitului. Din lunile următoare, în urma măsurilor de însănătoșire adoptate și pe o bază economică mai sănătoasă, economia României va intra pe un traseu de relansare”, a explicat Bolojan pe rețelele sociale.

De asemenea, potrivit purtătorului de cuvânt al BNR, Dan Suciu, consolidarea fiscală dă rezultate şi ne permite să abordăm cu mai multă încredere, şi cu sprijinul guvernului, bătălia împotriva inflaţiei.

”Avem consultări dese cu membrii Guvernului, suntem într-o relaţie foarte strânsă, lucrăm împreună pe o serie întreagă de proiecte. Cu Ministerul de Finanţe, probabil, avem consultări zilnice. Elementele de stabilitate macro-economică pe care ni le asumăm sunt corelate cu politicile guvernamentale.

Vedem această corelaţie, este subliniată şi în documentele oficiale şi în rapoartele pe care le avem cu Uniunea Europeană şi cu Fondul Monetar Internaţional sau cu Banca Mondială. O întâlnire şi o discuţie este un element firesc. La un moment dat, are loc la nivel de vârf între guvernator şi prim-ministru (…) Deficitul bugetar reprezenta principala problemă. Era generator de inflaţie, de datorie publică, de o serie întreagă de neclarităţi în ceea ce priveşte dezvoltarea economică a României şi stabilitatea economică.

Pas important: consolidarea fiscală dă rezultate şi ne permite să abordăm cu mai multă încredere, şi cu sprijinul Guvernului, bătălia împotriva inflaţiei, care este o funcţie a Băncii Naţionale. Aşa că sunt câteva premise pentru 2026 ceva mai coerente din perspectiva macroeconomică şi ceva mai stabile”, a transmis Suciu la Digi24.

Citește și Raport devastator al BNR: „Incertitudini şi riscuri semnificative”