Ce se va întâmpla cu prețurile și banii românilor în 2026. ANUNȚUL BNR după întâlnirea Isărescu-Bolojan

După întâlnirea de la BNR, Bolojan a postat, pe seară, prin care a anunțat efectele măsurilor luate în 2025 și cum acestea au permis reducerea deficitului bugetar cu peste 1 la sută din PIB. Premierul a subliniat că România are, în prezent, o bază solidă pentru relansare anul acesta, fără a mai crește taxele.

”Economiile realizate în a doua jumătate a anului trecut ne-au permis să reducem deficitul bugetar cu peste 1% din PIB, sub ținta de 8,4% asumată.
Ne-am respectat angajamentele și am recâștigat credibilitatea în fața investitorilor și a piețelor financiare.
În 2025 am redus deficitul fără a diminua investițiile. Acestea au totalizat 137,5 miliarde de lei, reprezentând peste 7% din PIB. Fondurile europene, inclusiv cele din PNRR, au înregistrat un nivel ridicat de supracontractare, iar proiectele au fost prioritizate.
Am menținut disciplina financiară și am parcurs o primă etapă de reducere a cheltuielilor statului, așa cum reiese din graficul alăturat.
Am crescut veniturile bugetare, inclusiv prin majorarea unor taxe.
Aceste ajustări au generat o contracție economică și au însemnat dificultăți suplimentare pentru mulți români.
Fără a mai crește taxele, avem însă o bază solidă pentru relansare în acest an.
Lucrăm la construcția bugetului pentru 2026 pe baze realiste. Ținta de deficit este de puțin peste 6% și va fi definitivată în perioada următoare. Inflația va scădea spre 4%.
Obiectivul nostru este un buget al relansării și al investițiilor. Peste 15 miliarde de euro vor proveni din fonduri europene, prin PNRR și politica de coeziune. Acești bani se vor regăsi în infrastructură, economie și servicii publice mai bune.
La începutul lunii februarie urmează să ne angajăm răspunderea pe legislația care va restrânge cheltuielile statului în administrație și va susține relansarea economică. Ulterior, vom adopta bugetul.
Știu că, deocamdată, în viața de zi cu zi se resimt efectele negative ale reducerii deficitului.
Din lunile următoare, în urma măsurilor de însănătoșire adoptate și pe o bază economică mai sănătoasă, economia României va intra pe un traseu de relansare”, a scris, pe Facebook, șeful guvernului.

Tot miercuri a făcut declarații purtătorul de cuvânt al BNR, Dan Suciu, potrivit căruia consolidarea fiscală dă rezultate şi ne permite să abordăm cu mai multă încredere, şi cu sprijinul guvernului, bătălia împotriva inflaţiei.

”Avem consultări dese cu membrii Guvernului, suntem într-o relaţie foarte strânsă, lucrăm împreună pe o serie întreagă de proiecte. Cu Ministerul de Finanţe, probabil, avem consultări zilnice. Elementele de stabilitate macro-economică pe care ni le asumăm sunt corelate cu politicile guvernamentale. Vedem această corelaţie, este subliniată şi în documentele oficiale şi în rapoartele pe care le avem cu Uniunea Europeană şi cu Fondul Monetar Internaţional sau cu Banca Mondială. O întâlnire şi o discuţie este un element firesc. La un moment dat, are loc la nivel de vârf între guvernator şi prim-ministru (…) Deficitul bugetar reprezenta principala problemă. Era generator de inflaţie, de datorie publică, de o serie întreagă de neclarităţi în ceea ce priveşte dezvoltarea economică a României şi stabilitatea economică. Pas important: consolidarea fiscală dă rezultate şi ne permite să abordăm cu mai multă încredere, şi cu sprijinul Guvernului, bătălia împotriva inflaţiei, care este o funcţie a Băncii Naţionale. Aşa că sunt câteva premise pentru 2026 ceva mai coerente din perspectiva macroeconomică şi ceva mai stabile”, a spus, la digi24, Suciu, potrivit economica.net.

Alte articole

Raport devastator al BNR: „Incertitudini şi riscuri semnificative”

Cifrele BNR confirmă că 2025 n-a fost un an tocmai rău pentru economia României. Au crescut investițiile străine, dar și totalul banilor ieșiți din țară

Citește și Buget 2026. Decizie de ultimă oră, ce se întâmplă cu taxele şi impozitele românilor din acest an

Întrebat dacă, în acest an, dobânda de referinţă va rămâne la un nivel ridicat, oficialul BNR a menţionat că, în prezent, nivelul dobânzii este sub inflaţie iar banca centrală încearcă să abordeze această problemă astfel încât să nu afecteze creşterea economică.

”Nu ştiu dacă 6,5 la sută (nivelul dobânzii de politică monetară – n.r.) e o dobândă mare, dacă o raportăm la inflaţie. Nu este o dobândă mare. Este o dobândă mult sub inflaţie. De obicei, bătălia cu inflaţia se face cu o dobândă peste inflaţie. Asta ar fi o dobândă mare. Încercăm să abordăm această problemă dintr-o perspectivă care să nu inhibe creşterea economică, să susţină atât cât se poate creşterea economică fără a da peste cap inflaţia. Aţi văzut comunicatul de presă pe care l-a dat Consiliul de Administraţi al Băncii Naţionale, după şedinţa de zilele trecute… Se menţine această prognoză de evoluţie a inflaţiei, cu o uşoară scădere în prima parte a anului şi cu o scădere ceva mai semnificativă în partea doua a anului. În consecinţă, nu se pune problema, evident, a majorării dobânzii şi, în funcţie de necunoscutele pe care încercăm să le mai risipim în perioada imediat următoare, cel puţin pe plan intern, apropo de bugetul pe care există acum o discuţie, să vedem dacă se creează premisele pentru o reducere de dobândă în cursul acestui an. După cum vedeţi, pe plan extern, incertitudinile sunt numeroase şi extrem de serioase şi e greu de făcut un scenariu care să le ia în considerare în acest moment”, a explicat oficialul BNR.

Suciu a mai spus că va exista, în prima parte a anului, o scădere destul de mică a inflaţiei, pentru că mai urmează elemente importante în acest context, cum ar fi eliminarea plafonării preţului la gazele naturale, transmite agerpres.

”Din păcate, am văzut în continuare o presiune pe preţurile alimentare. E un specific al momentului şi sunt elemente care ne fac să credem că evoluţia în primul semestru al anului va fi una destul de redusă în ceea ce priveşte inflaţia. Dar odată ce se depăşeşte efectul de bază al majorării TVA din vara anului trecut, e clar că vom intra pe o pantă descendentă. Important este ca această pantă să fie una semnificativă. Ultima estimare, din noiembrie anul trecut, era undeva de 4 la sută. Nu ne-au venit încă toate datele, vom vedea în februarie, pe măsură ce vor veni date noi, dacă schimbăm această problemă sau nu”, a declarat purtătorul de cuvânt al BNR.

Citește și Documentul obligatoriu pe care toți proprietarii trebuie să-l depună la ANAF. Au termen maxim 30 de zile!