Mugur Isărescu: „Poate se dă o lege ca nivelul de trai din România să-l depăşească pe cel din Germania”

„Cum să nu spui că nu este confuzie în societatea românească sau, cel puţin, în media, dacă o lege care a fost prezentată ca fiind socială, după ce s-a văzut că nu sunt 800.000 de persoane care intră sub incidenţa ei, că toate creditele ipotecare abia dacă sunt 400.000, devine pe rând o lege a dreptăţii – dacă este o lege a dreptăţii, înseamnă că sunt şi legi strâmbe – devine apoi o lege a haiduciei, asta e şi mai interesant”, a afirmat Isărescu la o conferinţă aniversară dedicată împlinirii a 25 de ani de la redeschiderea pieţei valutare din România.

El a tradus termenul de haiduc în engleză (outlaw), care înseamnă „în afara legii”, astfel că legea dării în plată ar fi „o lege în afara legii”.

„Cel mai tare mi se pare faptul că această lege a devenit o lege economică. În anul 1991 nu intrai la ASE dacă nu ştiai că legile economice sunt legi obiective, că acţionează în afara voinţei oamenilor, şi dacă nu făceai deosebirea clară între o lege juridică, trimisă în Parlament, şi o lege economică. Ba mai mult de atât, ca să îmi vărs năduful pe confuzie, ideea aceasta, gogomănia asta cu legea economică o promovează chiar un tânăr docotor, categoric ajuns doctor printr-o eroare şi sper că se va corecta această eroare. Păi o să spunem că şi legea cererii şi ofertei, care e lege economică, o face Parlamentul, dacă într-o asemenea discuţie”, a adăugat Isărescu.

El consideră că astfel de confuzii nu trebuie lăsate să persiste în societate.

Alte articole

BNR, previziuni pentru 2026! Sunt așteptate concedieri în sectorul public, iar inflația va scădea abia spre finalul anului

Avertisment dur al BNR. Românii pierd banii la saltea. Ce se întâmplă cu salariile şi pensiile în 2026

„Eu cred că, dacă lăsăm asemenea confuzii să persiste şi să fie învârtite la nivelul societăţii, ca legi economice, mâine aflăm că nu există nicio legătură între productivitate şi salarii, iar poimâine se dă o lege prin care se spune că nivelul de trai din România trebuie să-l depăşească pe cel din Germania şi atunci poate ne trezim. Nu trebuie să uităm, confuzia este primul pas spre disoluţia oricărei ordini de drept. Ultima chestie extrem de nărăvaşă, mai mult decât o lege a dreptăţii, este o lege a eliberării din sclavie, aşa am citit pe undeva. Ce cred oamenii ăia din exterior despre noi?”, a punctat şeful BNR.

Isărescu a amintit că în anul 1991, când a fost organizată la Bucureşti prima licitaţie valutară, oamenii erau entuziaşti, dar ştiau ce au de făcut, spre deosebire de prezent, când există o mare confuzie în societate, precum şi o avalanşă de critici la adresa liberalizării contului de capital, comentând că libertate fără responsabilitate „nu prea merge”.

„Atmosfera faţă de ’91 nu este îmbunătăţită din acest punct de vedere şi trebuie să recunoaştem acest lucru”, a mai spus guvernatorul.

El a menţionată că băncile şi Asociaţia Română a Băncilor (ARB) au o mare parte din vină pentru că s-a uitat „definitiv” care sunt bazele activităţii bancare.

„Dacă nu reuşim să spunem că, în momentul în care plăteşti în natură, ca şi cum ai reveni la troc, şi că după cei cu cheile la casă pot să vină cei cu cheile la maşină, cei cu frigiderul pe care l-au folosit un an, îl aduc înapoi în plată, facem un depozit de frigidere şi maşini de spălat în holul băncii, în partea cealaltă mai facem şi un ţarc pentru animale. Eu exagerez, bineînţeles, dar cred că avem cifrele astea extraordinare şi observăm că ele sunt contestate, cei care sunt în ofensiva asta ne spun de dimineaţa până seara că Banca Naţională nu şi-a făcut datoria. Păi datoria ei principală este să asigure ţării o monedă stabilă, credite din belşug, pentru cine poate să ia credite, cu dobânzi rezonabile. În momentul când atingi aceste obiective avem alte sarcini, să protejăm, să (…)”, a mai spus Isărescu.

Şeful BNR a combătut ideea că băncile nu-şi asumă riscurile, spunând că activitatea bancară, prin esenţa ei, este o activitate de risc, că bancherul trebuie să aibă grijă „ca de ochii din cap” de depozitele pe care le are în administrare.

„Dacă întârzie o singură oră cu plata depozitelor ajunse la scadenţă sau la cerere, se creează panică, iar banii aceia nu-i ţine în seif, jos, ci îi plaseasă şi ăsta este un risc, pentru că creditul este o privire în viitor şi oricine poate să greşească aici”, a arătat guvernatorul.

Isărescu a relatat o conversaţie cu un coleg de la Frankfurt pe legea dării în plată, după ce BNR a înştiinţat Banca Centrală Europeană despre acest proiect de lege, care s-a arătat foarte surprins de cum poate trece o asemenea lege, care se plasează în contradicţie cu Codul Civil, cu legile bancare şi cea a Băncii Naţionale, prin derogări multiple. Bancherul străin a concluzionat, după ce a întrebat dacă cei care au iniţiat proiectul au lucrat în vreo bancă sau au dat vreun credit şi a primit un răspuns negativ, că, de fapt, probabil au luat credite şi nu mai vor să le plătească.

Legea dării în plată, care permite cedarea garanţiei imobiliare în schimbul radierii ipotecii, va fi dezbătută în plenul Senatului, cel mai probabil săptămâna viitoare, iar votul final va fi dat ulterior în plenul Camerei Deputaţilor.