„Spre sfârșitul lunii, Consiliul de Administrație va veni și va face publice trei elemente cu privire la salarizarea din BNR. (…) Vom stabili care este gradul de acoperire: ne ducem și cu directorii, și pe la șefii de servicii sau rămânem doar noi, cei din CA. (…) Eu, personal, am să mă opun și am să votez împotriva publicării salariilor directorilor. Această instituție este una care lucrează în piața internațională. Și veți vedea că, în afară de 3-4 bănci nordice, nicio țară europeană nu își publică salariile directorilor, pentru că ele fac parte din concurența instituțională. Eu optez pentru asta. Nu știu ce va face CA, dar trebuie să luăm o hotărâre și aici, pentru că altfel intervine o suită de discuții pe această temă a salarizării care nu este benefică Băncii Naționale”, a declarat luni Mugur Isărescu.

În plus, el a menționat că va fi publicată, tot la finalul lunii, și situația în alte țări europene, pentru că există astfel de comparații în mediul public. „Veți constata, pentru că noi am făcut un documentar, că nu avem o situație omogenă. Nici băncile centrale nu sunt omogene. Spre exemplu, Banca Națională a Ungariei nu face supraveghere”, a subliniat guvernatorul BNR.

Alte Articole

Deprecierea leului, marea provocare post-pandemie. Analiştii ...

Metroul de la Cluj a primit undă verde de la Guvern. Ministrul ...

Numărul de pasageri de pe aeroportul Henri Coandă, la cel mai ...

Totodată, șeful BNR a precizat că CA al BNR se ocupă inclusiv de rezolvarea contestațiilor depuse de instituțiile de credit cu privire la sancțiunile primite. „Cred că suntem singura bancă centrală din Europa care are această funcție, dar analizăm contestațiile pe care le fac băncile și IFN-urile față de sancțiunile date de Direcția de Supraveghere. Este prevăzută în lege și deci CA se ocupă și de asta”, a menționat Mugur Isărescu.

Potrivit acestuia, în momentul în care Banca Națională a decis să nu publice salariile, situația era similară în majoritatea băncilor centrale din Europa. „Decizia de a nu publica făcea parte din atributul de independență financiară a băncii centrale. Să poată stabili salariile astfel încât să îndeplineasă și obiectivele din mandat — stabilitatea prețurilor, a cursului de schimb, stabilitatea financiară (deși cele două din urmă nu sunt clar menționate în mandat). În plus, cu toate că nu este menționat nicăieri, avem și acest obiectiv, ca orice instituție financiară, să facem profit. Dacă putem face politică monetară care să nu ne ducă în pierdere, de ce să nu o facem. Avem trei obiective îndeplinite, plus capacitatea de a face profit”, a adăugat oficialul BNR.

El a subliniat faptul că, doar în ultimii cinci ani, BNR a vărsat la bugetul de stat aproximativ un miliard de euro, în condițiile în care principala sursă de profit este reprezentată de administrarea rezervei internaționale, iar dobânzile se află la niveluri extrem de reduse și chiar negative.

„Eu pot să vă spun că se împlinesc 25 de ani de când a fost numit primul CA al BNR și ne-au dat, dacă nu mă înșel, 30 de milioane de lei capital. Acesta este singurul ban, scriptural, pe care l-a încasat banca centrală de la bugetul statului. Ne-au dat, într-adevăr, o putere extraordinară prin lege, să facem emisiune și să facem politică monetară, și după atâția ani avem stabilitate monetară, de prețuri, financiară, contribuții la buget de miliarde de lei. Rezerva valutară în vara lui 1994 era undeva la 35 de milioane de dolari, acum e de 35 de miliarde de dolari”, a mai spus guvernatorul BNR.

Citeşte şi: Mugur Isărescu rupe tăcerea: cât câştigă pe lună ca guvernator al BNR