Guvernatorul BNR a reluat tema autostrăzii care să treacă munţii întrebat de ce creşterea economică din ultimii ani nu se regăseşte în buzunarele românilor şi de ce cresc discrepanţele regionale, care duc, practic, la două Românii, cu realităţi diferite, scrie incont.ro

Alte Articole

O mămică a arătat mai mult decât trebuia când și-a dus ...

Cetățean român, consternat după ce și-a văzut factura la ...

Românii, din ce în ce mai jecmăniți în magazine. Economistul ...

Isărescu a arătat că, personal, este foarte preocupat de această problemă, precizând că a mai spus că intrarea în zona euro nu o vede în condiţiile unei Românii foarte enclavate.

„M-a întrebat cineva când văd România în zona euro şi i-am spus: când va trece prima autostradă Carpaţii, cam atunci. N-ai cum să dezvolţi alte zone dacă treci pe serpentine prin Carpaţi, asta aşa ca să vorbim puţin metaforic. Sunt lucruri diferite, am văzut că este o preocupare când se vede în buzunarul oamenilor. La unii se vede, la alţii nu se vede, asta este tipologia de creştere economică în care ne situăm, şi nu ne situăm de ieri, de azi, ne situăm de ani buni”, a adăugat Isărescu.

Guvernatorul BNR Mugur Isărescu, AVERTISMENT pentru pensiile românilor

Guvernatorul băncii centrale susţine nu doar că se pot schimba lucrurile repede, dar chiar este necesară o asemenea abordare pentru a putea adera la euro, întrucât zone întregi din ţară nu ar putea face faţă altfel unui asemenea proces.

„Eu aş vrea să schimbăm destul de repede, pentru că o să revin pe gluma aceea, trebuie să intre în zona euro şi cei de la Las Fierbinţi, nu? Vă daţi seama că lumea nu se schimbă uşor, se schimbă mai greu. Bucureştiul poate să intre în zona euro, nici nu văd … 2 milioane, cam atât are şi o ţară baltică populaţia. Numai că nu poţi să-l desprinzi. Se agaţă cei de la Las Fierbinţi de noi şi-l trag în jos”, a afirmat guvernatorul BNR.

Isărescu a adăugat că deşi indicatorii macroeconomici arată o situaţie bună, cu inflaţie scăzută, deficit mic de cont curent, creştere economică şi exporturi, mai sunt încă paşi de făcut în direcţia reformelor structurale.