Mugur Isărescu: Vom reduce rata rezervelor minime în valută ori de câte ori vom avea oportunitatea

„Reducerea rezervelor minime în valută este legată de un calendar anunțat în urmă cu mai mulți ani, cu o țintă obiectivă să ajungem la o normalitate, pe unde sunt rezervele minime obligatorii în Uniunea Europeană și cu precizarea că s-au făcut pași enormi în această direcție. Gândiți-vă că am plecat de la 40% rata rezervelor minime obligatorii în valută, de exemplu, și 20% la cele în lei. Ne-am exprimat de câteva ori și repet același principiu: vom reduce rezerva în valută ori de câte ori avem ocazia. Adică ori de câte ori vom avea oportunitatea să facem acest lucru punând în mixul acesta pe baza căruia luăm decizii factori precum: să nu avem un impact negativ legat de nivelul rezervei valutare în general”, a spus Mugur Isărescu.

Acesta a precizat că a citit un material de presă „nefericit” și „total neprofesionsit” în care se afirma că rezerva în valută ar scădea cu o treime dacă s-ar da la o parte rezerva minimă obligatorie a băncilor. Mugur Isărescu a declarat că este neadevărat și că în acest sens se pot consulta datele pe site-ul Băncii Naționale.

Alți factori care pot să fie luați în considerare pentru reducerea rezervelor minime în valută sunt legați de mișcările de capitaluri care există sau se întrevăd.

„Nu vrem să accentuăm astfel de mișcări de capitaluri. Și în sfârșit de situația creditului în valută. El scade, aș spune vertiginos, de mai bine de un an și jumătate, doi ani. A ajuns minoritar și dacă actualele tendințe scad se va îndrepta spre 30% unde credem noi că ar putea să fie o situație de relativ echilibru. Deci, fără să vă dau o dată precisă, vă puteți aștepta oricând să mai reducem rezerva minimă în valută”, a spus Mugur Isărescu.

Alte articole

România trece la moneda euro. Mugur Isărescu, anunț de ultimă oră pentru milioane de români

Scad ratele românilor. BNR a anunţat noul IRCC, ajustat în scădere faţă de trimestrul trecut

În cazul ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei, guvernatorul băncii centrale a precizat că situația este ceva mai complicată deoarece persistă un exces de lichiditate și BNR nu vrea să îl accentueze.

„De ce persistă lichiditatea în lei? De ce economia românească, și când spun economia românească mă refer și la sectorul public și la cel privat, și la sectorul guvernamental și la cel neguvernamental, și la creditul populației și la creditul corporațiilor, nu beneficiază de acest nivel scăzut de dobândă, istoric scăzut, și de acest exces de lichiditate, este o întrebare la care căutăm și noi răspunsul și probabil că vom mai organiza o dezbatere pe această chestiune pentru că nu depinde, în mode evident, numai de politica Băncii Naționale, am avut și avem și inflație extrem de scăzută și nu depinde în mod evident numai de poziția băncilor comerciale. Este o situație mai complicată”, a declarat Mugur Isărescu.

Întrebat dacă simte nevoia de a face o clarificare în ceea ce privește acuzațiile de colaborare cu fosta securitate, guvernatorul a afirmat că o clarificare în acest sens ar trebui făcută de instituțiile abilitate.

„Trebuie să răspundă instituțiile care sunt abilitate. Altă întrebare, ca să fac ca…altă întrebare? Sunt instituții care sunt abilitate să răspundă”, a spus Mugur Isărescu

Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României (BNR) a decis, miercuri, menținerea dobânzii de politică monetară la 1,75% pe an și păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei și în valută ale instituțiilor de credit, se arată într-un comunicat al băncii centrale.

De asemenea, CA al BNR a decis gestionarea adecvată a lichidității din sistemul bancar.

Ultima reducere a ratei rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în valută a fost decisă de banca centrală în luna septembrie a anului trecut, când aceasta a scăzut de la 12% la 10%. Rata rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei este 8%.

Dobânda de politică monetară este nemodificată din luna mai a anului 2015.