Muncă forţată: Muncitoare filipineze şi taximetrişti congolezi îşi dau în judecată patronii români

Cazul lor, datând din 2008 şi care este în prezent în curs de judecare, este unul rar, dar ilustrează o realitate a pieţei muncii din România: în timp ce lucrătorii români pleacă în Europa occidentală pentru salarii mai mari, patronii se orientează către salariaţi străini.

Oficial, un român calificat din trei şi-a părăsit ţara, iar pentru a acoperi aceste goluri fără a trebui să alinieze salariile la cele din Europa occidentală, societăţile din România aleg să aducă salariaţi străini: anul acesta au fost acordate străinilor 12.423 vize de lucru, cu 33% mai multe ca în 2007, notează sursa citată.

Taximetriştii congolezi, ca în cazul filipinezelor

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Cazul filipinezelor de la uzina de confecţii Mondostar, care au dat în judecată atât angajatorul român, cât şi firma de recrutare din Filipine, nu este singular. Mai mulţi şoferi de taxi congolezi angajaţi în 2008 la Bucureşti s-au găsit într-o situaţie similară şi au reuşit să obţină câştig de cauză în 2011, dar numai pe hârtie, întrucât angajatorul, Fly Taxi, şi-a declarat falimentul. Similar, societatea de recrutare filipineză acţionată în judecată de fostele angajate de la Mondostar a dat faliment la momentul oportun, la declanşarea procedurilor judiciare.

Alte articole

CODUL MUNCII 2026. Poate fi obligat un angajat să-și găsească singur un înlocuitor pentru a putea pleca în concediu? Ce spune legea în 2026

Angajatorii nu pot muta salariaţii între departamente fără acordul expres al acestora, chiar dacă sediul rămâne acelaşi

Din aceeaşi perioadă datează alte câteva scandaluri legate de exploatarea de lucrători străini, între care cel al indienilor de la uzina metalurgică din Mârşa sau al chinezoaicelor de la o fabrică de textile din Bacău.

Modificările din Codul Muncii le pune beţe-n roate patronilor privind angajarea străinilor

În ultima vreme lucrurile s-au schimbat însă: din cauza crizei şi a modificărilor din Codul Muncii, a devenit mai dificilă aducerea unui contingent semnificativ de lucrători imigranţi, angajatorul trebuind să demonstreze că nu a putut găsi români sau cetăţeni europeni pentru respectivele posturi.

Totuşi, lucrătorii imigranţi continuă să sosească, individual, fiind vorba în mare parte de femei din Filipine care vin pentru servicii domestice, iar problemele se repetă la scară individuală – prea puţine concedii, program de lucru prea lung, sarcini suplimentare nemenţionate în contract. Însă, deocamdată, nu au fost aduse plângeri împotriva angajatorilor români în aceste situaţii, în lipsa unei organizări sindicale şi a unor controale stricte, mai menţionează sursa citată.