FURTUL SECOLULUI. Ce spune Muzeul Naţional de Istorie despre arderea tablourilor de la Rotterdam

MNIR a prezentat, joi, în cadrul unei conferinţe de presă, rezultatele expertizei realizate de către specialiştii instituţiei asupra probelor ridicate cu ocazia percheziţiei domiciliare efectuate în cazul furtului tablourilor din Muzeul Kunsthal, Rotterdam.

În cadrul evenimentului au fost oferite date asupra expertizei privind probele ridicate de către Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) cu ocazia percheziţiei din comuna tulceană Carcaliu şi separate în cadrul Institutului Naţional de Criminalistică, Serviciul expertize fizico-chimice.

„Există elemente certe că cenuşa provine de la tablouri arse”, a spus Târnoveanu, menţionând că nu s-a solicitat MNIR identificarea tablourilor, deşi acest lucru poate fi, în principiu, realizat.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

El a precizat că, în procent de sută la sută, după numărul de cuie, este vorba de trei tablouri realizate în ulei pe pânză, existând şi indicii, respectiv scoabele, potrivit cărora ar exista un al patrulea tablou mai vechi, eventual, restaurat ori mai nou. Târnoveanu a spus că o parte din lucrări au fost realizate pe hârtie, deci nu au intrat în analiza MNIR, deoarece, odată arse, nu au mai lăsat urme.

Citeşte şi Dosarul furtului de tablouri din Olanda: Eugen Darie, Radu Dogaru şi Olga Dogaru rămân în arest

„Este o expertiză ştiinţifică. Totul poate fi măsurat şi cântărit”, a subliniat Târnoveanu.

Patru din cele şapte lucrări furate – „Girl in Front of Open Window” (1898) de Paul Gauguin; „Self-Portrait” (circa 1890) de Meyer de Haan; „Reading Girl in White and Yellow” (1919) de Henri Matisse şi „Woman with Eyes Closed” (2002) de Lucian Freud – au fost realizate în tehnica ulei pe pânză, a specificat Târnoveanu.

El a spus că, în mod frecvent, la MNIR se fac investigaţii necesare restaurării sau pentru a cunoaşte tehnologiile vechi.

Directorul general al MNIR a pledat pentru modificarea legislaţiei pentru a putea fi pedepsite exemplar aceste fapte, pe care le-a caracterizat drept monstruoase, comparabile cu actele teroriste ale talibanilor.

Potrivit cercetătorului ştiinţific Zizi Baltă, în probele puse la dispoziţie s-au evidenţiat separat urme de pigmenţi minerali caracteristici picturii în ulei pe pânză, cuie şi scoabe de tipul celor folosite pentru fixarea pânzei pe şasiu, fragmente de pânză în contact direct cu stratul de preparaţie al picturii, materii care provin din arderea unor opere de artă.

Ea a explicat că analiza cuielor, din cupru şi din fier, foarte diferite, şi a scoabelor a pus în evidenţă faptul că unele dintre acestea sunt tipice pentru fixarea pânzei pe şasiu de pictură.

Citeşte şi Expertiza finală: Tablourile furate din Olanda au fost arse

De asemenea, analiza cenuşii a pus în evidenţă carbonat de calciu, plumb şi bariu, folosite în materialele cu care se lucrează în tehnica picturii în ulei pe pânză, şi au fost identificate urme de pigmenţi folosiţi în această tehnică (albastru de Prusia şi albastru de cobalt; roşu; galben: verde), a spus Baltă.

Cele şapte tablouri au fost sustrase în luna octombrie a anului trecut în cel mai mare furt de opere de artă din Olanda din ultimii peste zece ani. Hoţii au pătruns printr-o ieşire de urgenţă din spatele galeriei, au luat tablourile de pe perete şi au fugit, totul în numai două minute.

Operele de artă furate au o valoare estimată la zeci de milioane de dolari dacă ar fi vândute la o licitaţie. Hoţii au luat „Harlequin Head” (1971) de Pablo Picasso; „Waterloo Bridge, London” şi „Charing Cross Bridge, London” (din 1901) de Claude Monet; „Reading Girl in White and Yellow” (1919) de Henri Matisse; „Girl in Front of Open Window” (1898) de Paul Gauguin; „Self-Portrait” (circa 1890) de Meyer de Haan; „Woman with Eyes Closed” (2002) de Lucian Freud.