NASA: Roverul Curiosity a început deplasarea spre estul planetei Marte FOTO

Robotul trebuie să se deplaseze circa 400 de metri spre est, până într-un loc unde ar putea utiliza, în premieră, un burghiu pentru a fora solul marţian.

Marţi, Curiosity a rulat pe o distanţă de 16 metri, aceasta fiind a treia sa deplasare de la sosirea pe Marte, dar şi cea mai lungă de până acum.

„Această deplasare marchează debutul călătoriei spre prima noastră destinaţie, Glenelg (în craterul Gale, n.r.)”, a spus Arthur Amador, de la Jet Propulsion Laboratory (JPL) din Pasadena, în apropiere de Los Angeles (California).

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Este bine să vedem puţin sol marţian pe roţile noastre (ale robotului, n.r.)”, a mai spus acesta, adăugând că totul se desfăşoară conform programului.

Alte articole

Fenomenul El Nino se intensifică și schimbă tiparele meteorologice la nivel global. Ce a descoperit NASA în Oceanul Pacific

Astronauți NASA şi tehnologie românească la SpaceFEST 2026, cel mai mare eveniment aerospaţial din regiune

Glenelg este un loc unde se întrepătrund trei tipuri de sol, iar experţii speră să găsească o primă rocă care poate fi forată şi analizată.

„Suntem pe drumul bun, chiar dacă Glenelg este la o depărtare de câteva săptămâni de noi”, a spus şeful misiunii, John Grotzinger. „Ne propunem să ne oprim o zi în locul unde se află robotul acum, dar vom face o pauză mai lungă peste o săptămână”, a mai spus acesta.

În timpul acestei opriri prelungite, cercetătorii Agenţiei spaţiale americane vor să testeze braţul robotizat al lui Curiosity, dar şi instrumentele de la extremitatea acestuia.

Miercuri, robotul a făcut fotografii ale ultimei sale destinaţii, muntele Sharp, aflat în apropiere. Fotografiile vor permite realizarea unei hărţi 3D a acestui munte şi definirea unui traseu cât mai accesibil pentru ca robotul să ajungă până în vârf.

Curiosity, care a costat 2,5 miliarde de dolari, reprezintă prima misiune de astrobiologie lansată de NASA, după succesul sondelor marţiene Viking din anii 1970, fiind, totodată, cel mai sofisticat şi mai performant laborator ştiinţific robotizat trimis vreodată de pământeni pe o altă planetă.

Roţile prăfuite ale lui Curiosity, după ce a început deplasarea

Zonele pe care le va investiga roverul Curiosity