Adrian Năstase a spus că forţa guvernului nu poate să fie dată decât de siguranţa votului din Parlament.

„Iar, în felul acesta fie printr-o declaraţie politică cerând un vot de încredere pe o declaraţie politică, fie printr-o remaniere cu modificarea configuraţiei Guvernului, se poate verifica soliditatea încrederii structurii parlamentare care, după părerea mea, nu ar trebui să ridice niciun fel de problemă. Dar ea ar fi foarte importantă din punctul de vedere al comunicării publice după această înfrângere cu diferenţe semnificative”, a afirmat Adrian Năstase la Târgul de Carte Gaudeamus, unde şi-a lansat volumul „Cele două Românii”.

Alte Articole

Marcel Ciolacu, jigniri pe bandă rulantă la adresa lui Cîțu: ...

Bugetul asigurărilor sociale de stat pe 2021 a fost adoptat. ...

Legea bugetului de stat pe 2021 a fost adoptată. Toate amendamentele ...

El a dorit să precizeze că nu doreşte să dea sfaturi, fiind vorba despre o opinie personală.

„Eu nu am dat sfaturi, am exprimat un punct de vedere şi am constatat că prin votul de duminica trecută alegătorii au decis o formulă de coabitare, pentru că anterior votaseră o majoritate parlamentară, care a decis un anumit guvern. Deci, la acest moment avem o stare de coabitare pe modelul republicii semiprezidenţiale, care a existat şi în Franţa şi în alte părţi, deci nu este nimic nou. Problema este că, după părerea mea, pentru a verifica soliditatea majorităţii parlamentare, în momentul în care va reîncepe sesiunea parlamentară în februarie, când ar fi posibilă şi o remaniere guvernamentală, să se ceară un vot de încredere în Parlament care, evident, ar confirma soliditatea acestei majorităţi, dacă ea va exista în continuare, pentru că strategiile de partid pot să ducă într-o direcţie sau alta şi reuniunile de partid vor fixa strategia inclusiv în Parlament şi în legătură cu acţiunea guvernamentală. Deci eu nu discut despre remaniere decât într-un context mai larg al unui vot de încredere, care ar putea să fie cerut în Parlament şi care ar fixa, ar fotografia situaţia politică actuală cu un preşedinte de o anumită culoare şi o majoritate parlamentară şi un guvern de altă culoare. Deci, evident, va necesita un dialog care poate că de data asta va fi mai eficient decât cel anterior”, a detaliat fostul premier.

În plus, acesta a opinat că ar fi necesar ca preşedintele ales, când va prelua funcţia, să stabilească o regulă care „ar fi foarte necesară”, şi anume consultări o dată la două săptămâni, de exemplu, cu primul ministru şi preşedinţii celor două Camere”, pentru un consens în ceea ce priveşte problemele de politică externă, dar şi priorităţile de legiferare.

„Sunt multe lucruri pe care ar trebui să le vedem oarecum diferit, dacă nu vrem ca votul acesta să ducă la ceva ce s-ar putea numi un război rece între cele două segmente politice şi în condiţiile în care, sigur, preşedintele Iohannis va încerca într-adevăr să fie un preşedinte al tuturor românilor. Este dificil, fără îndoială, pentru că în perioadele de după alegeri apare întotdeauna o anumită doză de fanatism, apare o anumită formă de radicalizare a opiniilor, a atitudinilor, ceea ce sigur va determina o anumită presiune asupra Cotroceniului. Rămâne de văzut spre ce ne vom îndrepta, spre un război rece, spre unul de tip intern sau o formulă până la urmă de acomodare mai inteligentă între cele două Românii, cum le-aş numi eu”, a mai spus fostul preşedinte al PSD.