NATO îşi întăreşte flancul estic. Trupe ale Alianţei vor fi trimise în România, din cauza ameninţării ruse

Relațiile dintre NATO și Moscova au ajuns în ultimii doi ani la cel mai scăzut nivel de după Războiul Rece, în urma acțiunilor Rusiei în Ucraina, unde este acuzată că îi sprijină pe separatiștii pro-ruși din est și unde a anexat Peninsula Crimeea.

Însă NATO trebuie să rămână ‘agilă’ și să fie pregătită pentru alte amenințări, a avertizat Stoltenberg. Alianța se confruntă cu provocări precum conflictul din Siria, criza migrației și răspândirea terorismului.

NATO a mai luat până acum măsuri pentru a le oferi noi garanții de securitate statelor membre din flancul său estic, care se simt amenințate în special de Rusia. Noul plan urmărește să meargă mai departe, propunând o combinație de forțe pe teren flexibile și întăriri ușor de desfășurat pentru a descuraja orice potențial agresor.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Miniștrii apărării din NATO au convenit asupra unei prezențe consolidate în flancul estic al Alianței”, a spus Stoltenberg în urma discuțiilor de la Bruxelles. Este vorba de o prezență „multinațională”, pentru „a arăta clar că un atac împotriva unuia dintre aliați este un atac împotriva tuturor”, a adăugat el, precizând că toate statele membre vor răspunde la orice act de agresiune.

Alte articole

Nicuşor Dan, anunţ surpriză după ce s-au blocat negocierile pentru desemnarea noului premier

Rusia ia în calcul provocări militare împotriva statelor baltice și Poloniei, pe fondul greutăților întâmpinate în Ucraina (The Guardian)

Citeşte şi: Navele NATO împânzesc Marea Neagră. Operaţiune militară de amploare

Noul cadru de apărare va include desfășurări de trupe prin rotație, exerciții, echipamente pre-poziționate și întăriri ușor de mobilizat, a spus Stoltenberg.

Detaliile planului, inclusiv numărul de militari și contribuția fiecărei țări, urmează a fi stabilite de strategii militari în următoarele luni, înaintea Summitului NATO de la Varșovia din iulie.

Decizia de miercuri survine după ce președintele american Barack Obama a anunțat săptămâna trecută că va încerca să obțină o majorare de patru ori — la 3,4 miliarde de dolari — a finanțării Washingtonului pentru securitatea europeană în bugetul pentru anul fiscal 2017 (1 octombrie 2016 — 30 septembrie 2017), transmite Agerpres.

Banii vor fi folosiți parțial pentru a avea o forță de circa 3.000 de militari americani staționată în Europa, dar și echipamente militare în așteptare care ar putea fi folosite rapid în caz de urgență, a precizat un oficial american sub acoperirea anonimatului. SUA speră ca aliații săi să le urmeze exemplul.

Conform noii inițiative, o forță de până la 6.000 de militari ar urma să fie desfășurată prin rotație în Polonia, Bulgaria, România și statele baltice, au precizat surse NATO sub protecția anonimatului. Agenţiile Reuters şi AFP scriu că Alianţa Nord-Atlantică ar putea trimite câte 1.000 de militari în România, Bulgaria, Polonia, Lituania, Letonia şi Estonia.

Alianța instalează deja centre regionale în aceste țări, însă fiecare dintre acestea nu dispune decât de circa 50 de militari.

„Prezența în Est va fi atât de mare pe cât vom avea nevoie”, a spus miercuri Stoltenberg, adăugând că scopul este de a se obține un echilibru între trupele de pe teren și forțele de întărire care pot fi desfășurate rapid. El și-a exprimat totodată speranța că va putea fi menținut un dialog deschis cu Rusia.

Alianța a depus eforturi să respecte un acord convenit cu Rusia în 1997 de a se abține „de la staționarea suplimentară permanentă a unor forțe de luptă substanțiale” în estul Europei.

Citeşte şi: Trupele NATO, în România pentru a contracara un eventual război hibrid lansat de Rusia VIDEO

Însă ministrul rus de externe Serghei Lavrov a acuzat NATO că inflamează temerile privind o amenințare din partea Rusiei pentru a-și justifica existența și pentru a se extinde spre Est, într-o declarație pentru cotidianul Moskovski Komsomoleț, preluată de agenția TASS.

NATO „ar trebuie să rămână în granițele sale”, a spus el, criticând Alianța pentru că a invitat Muntenegru să adere în rândurile sale. Acțiunile NATO afectează „stabilitatea globală”, a avertizat Lavrov.

Serghei Lavrov şi Jens Stoltenberg ar putea avea o întâlnire în cadrul Conferinței de securitate de la Munchen.

”Intenționez să am la Munchen o întâlnire cu ministrul Lavrov. Această întâlnire va fi parte a dialogului nostru politic, pe care NATO nu l-a întrerupt niciodată cu Rusia. În vremuri dificile, ca cele de acum, este foarte important să existe posibilitatea unui astfel de dialog”, a declarat secretarul general al NATO.