Negocierile sunt reluate după mai multe tentative eșuate de a obține încetarea ostilităților și după o perioadă în care conflictul din Ucraina a trecut în plan secund pe agenda Washingtonului, ca urmare a războiului purtat de Statele Unite și Israel împotriva Iranului. Principalele divergențe privesc controlul teritoriilor ocupate de Rusia și garanțiile de securitate pentru Ucraina, dar și viitoarea arhitectură de securitate a Europei.
Președintele american Donald Trump, care a promis încă de la revenirea la Casa Albă că va pune capăt războiului, a sugerat că o înțelegere ar putea presupune modificarea frontierelor Ucrainei.
„Ucraina va ajunge să aibă o formă puțin diferită”, a afirmat liderul american.
Una dintre principalele revendicări ale Moscovei privește regiunea Donețk, unde armata rusă controlează teritorii importante, dar nu a reușit să ocupe întreaga regiune. Kremlinul solicită retragerea forțelor ucrainene din zonele aflate încă sub controlul Kievului și amenință că va continua ofensiva militară în cazul unui refuz.
Autoritățile ucrainene resping această condiție, după mai bine de patru ani și jumătate de rezistență în fața invaziei ruse, care a provocat pierderi umane considerabile și a determinat milioane de persoane să își părăsească locuințele.
Înaintea negocierilor, Rusia și-a intensificat atacurile asupra teritoriului ucrainean. Potrivit Kievului, 55 de persoane au fost ucise într-un sat situat în apropierea liniei frontului, în timp ce așteptau distribuirea unor ajutoare umanitare.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a apreciat că intensificarea bombardamentelor urmărește „a exercita presiune asupra poziției Ucrainei” în cadrul discuțiilor diplomatice.
Delegația americană este reprezentată de Jared Kushner, ginerele președintelui Donald Trump, și de trimisul special Steve Witkoff. Cei doi încearcă să relanseze dialogul dintre părțile aflate în conflict, după negocierile desfășurate în februarie, la Geneva.
Perspectivele unui acord rapid rămân însă limitate, în condițiile în care precedentele runde de discuții nu au produs rezultate semnificative.
„Nu avem așteptări deosebite”, a declarat pentru AFP un înalt oficial ucrainean de la Kiev.
Europa se teme de o nouă înțelegere între Washington și Moscova
Îngrijorările europene au fost amplificate de declarațiile recente ale președintelui american, care a evocat posibilitatea unui „acord foarte important” privind războiul, ce va „implica întreaga Europă”.
Afirmațiile au alimentat temerile că Statele Unite și Rusia ar putea negocia inclusiv modificarea mecanismelor de securitate europene, fără participarea directă a tuturor statelor afectate.
Înaintea invaziei din februarie 2022, Moscova ceruse NATO retragerea forțelor sale din Europa de Est. Serghei Riabkov, diplomatul rus care formulase această solicitare, participă pentru prima dată la actualele negocieri, în cadrul delegației conduse de Vladimir Medinski, consilier al președintelui Vladimir Putin.
Jared Kushner a declarat luni că încheierea unui acord de pace presupune discuții directe între Rusia și statele europene „cu privire la aranjamentele de securitate mai ample care le afectează”.
Totodată, reprezentantul american a precizat că Washingtonul „recunosc că vor urma decizii dificile”.
Poziția administrației americane a provocat reacții în Europa, unde oficialii insistă asupra menținerii actualelor principii de securitate.
„Pentru Europa, este clar: nu avem nevoie să stabilim o nouă arhitectură de securitate pentru Europa”, a declarat luni ministrul german de externe, Johann Wadephul.
Șeful diplomației germane a cerut Moscovei să „renunțe la pretențiile maximaliste” și a avertizat împotriva transformării întâlnirii de la Abu Dhabi într-un „spectacol de negocieri”.
La rândul său, Volodimir Zelenski a avertizat asupra riscului unui „Yalta 2.0”, făcând referire la Conferința de la Ialta din 1945 și la împărțirea ulterioară a Europei în sfere de influență.
Cum se vor desfășura negocierile de la Abu Dhabi
Potrivit negociatorului-șef ucrainean Rustem Umerov, reprezentanți ai Regatului Unit, Franței, Germaniei și Italiei, alături de oficiali ai NATO și ai Uniunii Europene, vor participa la consultări separate cu delegația Kievului.
Kremlinul, care s-a opus implicării directe a europenilor în procesul de negociere, a precizat că discuțiile oficiale vor rămâne „trilaterale”.
O posibilă direcție pentru reducerea tensiunilor ar putea fi negocierea unor încetări temporare ale focului în anumite regiuni, după modelul unui armistițiu recent din Herson.
Expertul politic ucrainean Volodymyr Fesenko a descris acest episod drept „un precedent foarte pozitiv”, apreciind că autoritățile de la Kiev vor urmări „dezescaladarea conflictului prin astfel de armistiții locale”.
Negocierile sunt complicate și de suspiciunile privind apropierea dintre reprezentanții administrației Trump și Moscova. Kushner și Witkoff au fost criticați pentru o presupusă atitudine prea conciliantă față de Rusia, în timp ce presa americană a relatat despre posibile discuții neoficiale privind acorduri comerciale de amploare între Washington și Moscova.