HAOS la negocierile privind salariile bugetarilor. Legea salarizării, plimbată între instituţii

Președintele Sindicatului Național al Funcționarilor Publici, Sebastian Oprescu, a declarat luni că premierul Dacian Cioloș nu s-a hotărât încă asupra unei variante a legii salarizării unitare și că această lege ar putea fi gata, după o decizie a prim-ministrului, în maximum o săptămână. În replică, şeful Executivului a arătat că este nevoie de un proiect care să țină cont de posibilitățile bugetare ale țării.

„Premierul nu respins nicio variantă, dar nici nu s-a hotărât asupra acestor variante. (…) Din punctul nostru de vedere, proiectul ar fi gata după ce (premierul Cioloș — n.r.) își dă acordul pe o variantă, în maximum o săptămână, pentru că noi avem deja toate datele necesare la nivelul ordonatorilor principali de credite pentru a avea această lege„, a afirmat Sebastian Oprescu, după o discuție, la Palatul Victoria, cu premierul Dacian Cioloș și cu ministrul Finanțelor, Anca Dragu.

EXPLICAŢIILE premierului privind respingerea legii salarizării bugetarilor

El a adăugat că în discuțiile de până acum reprezentanții MFP au propus o creștere salarială de 12% pe următorii trei ani, variantă pe care sindicatele o resping.

„S-a spus din partea reprezentanților MFP că există o disciplină economico-financiară și o strategie bugetară care prevede la ora aceasta o creștere cu 12% a anvelopei salariale, pe o perioadă de trei ani de zile, ceea ce pe noi, cu siguranță, nu ne-a mulțumit, iar acest subiect trebuie discutat direct cu prim-ministrul pentru că noi nu avem nevoie de o lege a salarizării, noi avem nevoie de salarii. (…) E problema Guvernului și a ministerelor de unde iau ei banii„, a precizat Sebastian Oprescu.

Alte articole

Cum arată prima schiță a guvernului lui Nicușor Dan. Nume precum Dacian Cioloș sau Marius Manole, pe listă

Dacian Cioloş, recuperat de Ilie Bolojan la Cotroceni, a fost numit consilier prezidenţial onorific

CNS Cartel ALFA solicită o întrevedere cu Dacian Cioloş pentru rezolvarea salarizării în sistemul bugetar

Premierul Dacian Cioloş a declarat, la rândul său, că proiectul de lege privind salarizarea nu este finalizat. „Ministerul Muncii a lucrat pe mai multe variante, nu s-a consultat cu Ministerul de Finanțe ca să vedem care sunt posibilitățile. Proiectul acela, mă rog, care nu a fost până la urmă promovat de doamna Plumb, e irealizabil din punct de vedere bugetar. (…) Vreau un proiect care să țină cont de posibilitățile bugetare ale României. Altfel vindem iluzii oamenilor, asta e tot„, a declarat premierul, la Palatul Parlamentului.

Rovana Plumb, replică pentru Cioloş

Rovana Plumb, fost ministru al Muncii în Guvernul Ponta, a declarat că membrii Executivului se contrazic în declaraţii şi că o dată spun că proiectul este la Ministerul Muncii, iar altă dată la Ministerul de Finanţe.

„Acum o ora am avut in cadrul grupului parlamentar social-democrat pe doamna ministru de Finante, care ne-a spus ca Ministerul Muncii nu a finalizat in cadrul grupului de lucru celalalte scenarii. Intreband-o acum, la Parlament, a spus ca analizele si scenariile sunt la Ministerul de Finante. Ciolos spune ca proiectul este irealizabil, dar nu stiu pe ce se bazeaza, avand in vedere ca unul dintre principiile de baza ale Guvernului Ponta, cand a facut legea, a fost cel al sustenabilitatii, iar aceasta a fost agreata nu numai cu confederatiile sindicale, ci si cu CE si FMI. Impactul bugetar calculat sustinea implementarea legii pe o perioada de 4 ani, nu dintr-o data. Din pcatae un guvern tehnocrat nu se raporteaza decat la niste cifre si uita ca in spatele lor sunt de fapt niste oameni”, a declarat Rovana Plumb, la România TV.

Fostul ministru a arătat că guvernanţii ar trebui să aibă în vedere în primul rând stimularea sistemului social şi a celui sanitar, pentru ca acestea să furnizeze servicii de calitate. „Pe anul 2016 guvernul Ponta a lasat un spatiu fiscal pentru cresterea cu 10% pentru sectorul public si cu 25% educatia, asistenta sociala si sanatatea. Acest 10%, daca ar fi fost aplicata la lega salarizarii, ar fi insemnat eliminarea celor 29 de clase care acum sunt suprapuse si cresterea salariilor celor care au acum un venit mic”, a subliniat Rovana Plumb.