Autorul articolului, Kit Gillet, notează că noile modificări vin la mai puţin de un an distanţă de o ordonanţă de urgenţă care dezincrimina corupţia de nivel mic. Dacă atunci guvernul a cedat presiunii publicului, având loc cele mai mari proteste de după revoluţie, de data aceasta executivul continuă să urmărească politici care ar limita puterile tribunalelor şi procurorilor, se arată în articol.

Este notat şi faptul că multe persoane susţin că noile modificări vor slăbi eforturile anti-corupţie, România încă fiind considerată unul dintre cele mai corupte state din UE, scrie autorul, potrivit News.ro.

Alte Articole

Nicuşor Dan, întâlnire doar cu primarii de la sectoarele 1,2 ...

Mutare-bombă făcută de AUR. Liderul partidului, George Simion, ...

Vlad Voiculescu, pus la zid de Traian Berbeceanu şi Nicuşor ...

În prezent, sunt judecate sute de cazuri de abuz în serviciu, iar unele dintre ele implică politicieni de nivel înalt, cum ar fi Liviu Dragnea, preşedintele Camerei Deputaţilor. Este probabil ca multe dintre acestea să fie afectate de noile modificări, notează Gillet.

Presiunea internaţională în această privinţă creşte, Christian Wigand, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene privind statul de drept, declarând pentru New York Times: „Vom examina textele finale ale legislaţiei pentru a verifica dacă sunt compatibile cu legile relevante ale UE din domeniul justiţiei penale şi a cooperării poliţiei. Nu vom ezita să luăm măsuri unde va fi necesar pentru a asigura o compatibilitate”.

În editorial este notat şi faptul că, luna trecută, 12 ambasade ale ţărilor vestice de la Bucureşti au făcut apel către guvernul României „să nu ia măsuri care ar slăbi statul de drept sau capacităţile României de a combate infracţiunile şi corupţia”.

Citeşte şi: Consiliul Europei îi solicită României să aştepte opinia Comisiei de la Veneţia privind reforma Codului penal