Niculae Havrileţ (Ministerul Energiei): Facturile la energie vor scădea

„Ţinta României va fi de 32% pentru 2030. Având în vedere că deja am depăşit cu 4% ţinta pentru anul 2020, încă 8% în următorii 12 ani este foarte posibil să fie instalaţi şi fără un suport financiar deosebit”, a spus reprezentantul Ministerului Energiei.

Potrivit acestuia, costurile în acest sector au scăzut foarte mult, de la 1,5 milioane de euro pe MW eolian instalat în 2007, la 600.000-700.000 de euro în prezent, ceea ce înseamnă că deja există competiţie între sistemele de producţie de energie electrică, surse clasice şi energie regenerabilă, fără să mai fie nevoie de un ajutor de genul certificatelor verzi.

În prezent, producţia de energie regenerabilă este subvenţionată de toţi consumatorii în factură, prin intermediul certificatelor verzi, astfel că toate aceste scăderi de costuri se vor reflecta şi în factura consumatorilor, a susţinut Havrileţ, care a fost şi preşedinte al Autorităţii de Reglementare în Energie (ANRE) în perioada 2012-2017.

„În acest moment, efectul este acela că nu mai creşte partea din factură care este ajutorul dat producţiei de energie regenerabilă, dacă nu se mai dau ajutoare. Adică nu mai creşte factura. Dar, pe viitor, odată cu tranziţia spre energie curată şi eliminarea penalizărilor pe care le are energia electrică din surse poluante, mă refer la certificatele de dioxid de carbon, care sunt foarte scumpe, factura finală trebuie să fie în scădere”, a subliniat Havrileţ.

Alte articole

Compania cu afaceri de peste 20 de miliarde de lire sterline în 2024 intră pe piaţa românească de energie. ANRE va analiza cererea de acordare a licenţei

Schimbare majoră pentru românii care locuiesc la bloc. Cheltuielile pentru încălzirea comună vor fi suportate de toți proprietarii

Totuşi, există şi reversul medaliei, respectiv costurile cu dezechilibrele în momentul în care producţia şi consumul nu mai sunt corelate. Aceste costuri de dezechilibru vor scădea şi ele foarte mult în momentul în care se va dezvolta tehnologia de stocare, a explicat el.

„România stă foarte bine la capitolul energie regenerabilă şi de aici problemele pe care le avem cu gestionarea ei. Uneori, când bate vântul foarte tare, o parte din energie se pierde, nu poate fi integrată în sistemul naţional. Tocmai de aceea se impun investiţii în stocarea de energie electrică, în baterii sau în alte forme de stocare”, a continuat oficialul ministerial.

Havrileţ a amintit că, în septembrie, în România a fost pusă în funcţiune prima baterie, prin care se poate stoca 1 MW de energie electrică din producţia eoliană.

„Cred că este momentul să găsim cele mai bune reglementări pentru ca această energie care este stocată să poată fi integrată în sistemul de transport al energiei electrice, în piaţa de echilibrare, care ştim că este foarte scumpă”, a adăugat fostul preşedinte al ANRE.

În prezent, în România există turbine eoliene cu o capacitate de 3.105 MW, panouri fotovoltaice de 1.361 MW, microhidrocentrale de 342 MW şi centrale pe biomasă de 143 de MW.