Legea a fost promulgată după ce Parlamentul a adoptat-o din nou, săptămâna trecută, în procedură de reexaminare, fără a modifica textul inițial. Șeful statului retrimisese proiectul Legislativului la începutul lunii, solicitând clarificări esențiale, în special cu privire la diferențierea dintre materialele de propagandă extremistă și operele literare sau textele istorice. Atât Senatul, cât și Camera Deputaților au respins însă obiecțiile formulate de președinte și au menținut forma inițială a legii, după ce Curtea Constituțională a respins sesizările de neconstituționalitate formulate atât de opoziție, cât și de Nicușor Dan.
Adoptarea legii a fost însoțită de dezbateri tensionate și incidente în Parlament, pe fondul unei polemici aprinse între partidele de opoziție și o parte dintre reprezentanții puterii, în special deputatul Silviu Vexler, reprezentant al Federației Comunităților Evreiești din România.
În mesajul prin care și-a explicat poziția, președintele Nicușor Dan a subliniat necesitatea combaterii ferme a discursului extremist, dar a atras atenția asupra riscurilor generate de formulări neclare în legislație.
„Totuși, această datorie poate fi îndeplinită doar prin legi clare, previzibile și echilibrate. În caz contrar, riscăm efectul opus, amplificarea tensiunilor într-o societate deja polarizată și adâncirea neîncrederii în instituțiile statului.
În forma actuală, legea este insuficient de clară în definirea unor infracțiuni. Unele articole pot fi interpretate abuziv, ceea ce ar putea transforma în infractori persoane fără legătură cu extremismul. De exemplu, noua lege prevede pedepse cu închisoarea de la unu la cinci ani pentru distribuirea oricărui material care conține idei xenofobe, fără a face diferența între materiale de propaganda extremistă și opere literare sau texte istorice.
România are nevoie atât de fermitate, cât și de echilibru. Ambele sunt esențiale pentru apărarea democrației”, a arătat șeful statului.
În obiecțiile formulate anterior promulgării, Nicușor Dan a atras atenția că legea poate încadra ca infracțiune transmiterea unor opere clasice din literatura română și universală.
„Literatura clasică românească sau străină cuprinde numeroase opere care conțin idei xenofobe (Ion Budai-Deleanu, Nicolae Filimon, Vasile Alecsandri, Ion Creangă, Mihai Eminescu, William Shakespeare, Christopher Marlowe, Walter Scott, Charles Dickens, Joseph Conrad)”, a arătat președintele, subliniind că transmiterea unor astfel de opere ar putea fi pedepsită cu închisoare de la unul la cinci ani.
De asemenea, șeful statului a semnalat lipsa unor definiții clare pentru noțiuni precum aderarea la o organizație cu caracter legionar sau „cultul persoanelor care au făcut parte din conducerea unor organizații fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe”, precum și aplicarea inconsecventă a termenilor din Codul Penal privind infracțiunile de război.
În Parlament, opoziția, formată în principal din AUR, POT și SOS, a susținut că legea restrânge libertatea de exprimare. Deputații opoziției au afișat portrete ale unor scriitori români, gest care a generat un incident, după ce deputatul Silviu Vexler a rupt afișul pus în fața sa, afirmând că valoarea literară nu poate scuza antisemitismul.
Ulterior, Vexler și-a cerut scuze pentru gest, susținând că a fost provocat și că a fost îmbrâncit și amenințat cu moartea de membri ai opoziției, afirmând totodată că imaginile afișate nu aveau legătură cu autorii invocați.
Legea promulgată introduce modificări importante cu impact direct asupra mediului online. Astfel, distribuirea sau punerea la dispoziția publicului, „prin intermediul unui sistem informatic”, a materialelor fasciste, legionare, rasiste și xenofobe constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la un an la cinci ani, cu majorarea limitelor speciale ale pedepsei cu jumătate în cazul utilizării sistemelor informatice.
Totodată, „negarea, contestarea, aprobarea, justificarea sau minimalizarea în mod evident, prin orice mijloace, în public, a Holocaustului sau a Holocaustului pe teritoriul României ori a efectelor acestuia prin intermediul unui sistem informatic” va fi sancționată cu închisoare de la 6 luni la 5 ani și interzicerea unor drepturi. Aceeași sancțiune se va aplica și pentru faptele similare privind genocidul, crimele contra umanității și crimele de război recunoscute prin decizii ale tribunalelor internaționale.
Proiectul de lege fusese adoptat inițial în luna iunie, cu scopul declarat de a consolida cadrul legislativ pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură. Odată cu promulgarea de către președintele Nicușor Dan, legea urmează să fie publicată în Monitorul Oficial și să intre în vigoare.