Nicuşor Dan, lovitură pentru PSD după ce social-democraţii l-au anunţat premier pe Sorin Grindeanu. Ce a reclamat la CCR

Preşedintele Nicuşor Dan a trimis Curţii Constituţionale o sesizare de neconstituţionalitate asupra legii privind unele măsuri pentru protejarea intereselor naţionale în activitatea economică, conform unui comunicat de presă al Administraţiei Prezidenţiale.

Legea, adoptată pe 8 iunie de Parlament, instituie o interdicţie, până pe 31 decembrie 2027, privind înstrăinarea acţiunilor deţinute de stat la companiile şi societăţile naţionale, la instituţii de credit, precum şi la orice altă societate la care statul are calitatea de acţionar, indiferent de cota de capital social deţinută.

De asemenea, legea prevede suspendarea, până la 31 decembrie 2027, a oricăror operaţiuni privind înstrăinarea acţiunilor deţinute de stat la companiile şi societăţile naţionale, precum şi la alte societăţi la care statul are calitatea de acţionar.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Proiectul de lege a fost depus pe 20 aprilie de către PSD, ca răspuns la anunțul vicepremierului Oana Gheorghiu privind intenția Guvernului de a lista la bursă pachete minoritare de acțiuni de la mai multe companii ale statului.

Alte articole

Nicuşor Dan, la recepţia de la Ambasada SUA: România va rămâne de neclintit alături de Statele Unite în apărarea libertăţii şi democraţiei

Nicuşor Dan, anunţ de ultimă oră după ce Sorin Grindeanu a fost desemnat premierul PSD

Sorin Grindeanu, propunerea de premier a PSD, despre majorarea pensiilor și salariilor: „Dacă va exista spațiu fiscal, nu voi avea niciun fel de ezitare în acest sens”

Oana Gheorghiu a prezent pe 16 aprilie o listă cu companii ale statului care ar putea fi listate la bursă. Unele dintre companii sunt propuse pentru IPO (Initial Public Offering). Aici intră cele care nu se află deja pe bursă. Și mai este categoria celor care se află deja pe piața de capital și de la care pot fi listate noi pachete minoritare de acțiuni. Potrivit documentului guvernamental, statul ar urma să rămână acționar majoritar.

Într-o postare făcută de la mijlocul lunii aprilie, premierul Bolojan spunea că este în lucru o listă de companii care ar putea fi listate la bursă, prin vânzarea de pachete minoritare de acţiuni, în funcţie de profilul fiecăreia.

„Statul va rămâne acţionar majoritar, iar controlul asupra deciziilor strategice va fi menţinut integral”, explică premierul, precizând că printre companiile avute în vedere se află Hidroelectrica, Romgaz şi CEC Bank, iar pentru altele, precum Transgaz, Portul Constanţa sau Poşta Română, procesul depinde de îndeplinirea unor condiţii prealabile.

Se menţionează că legea criticată reia, la articolele 1-3, arhitectura Legii nr. 173/2020 privind unele măsuri pentru protejarea intereselor naţionale, care a format obiectul controlului a priori finalizat prin Decizia CCR 589/2020. La momentul respectiv, Curtea Constituţională a respins, ca neîntemeiată, obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile legii sunt constituţionale, în raport cu criticile formulate.

„Considerentele acestei decizii nu se opun însă admiterii prezentei sesizări (…) Legea nr. 173/2020 instituia o interdicţie pură şi simplă, fără nicio excepţie, fără un regim diferenţiat de înstrăinare pe pieţe reglementate, fără sancţiunea expresă a nulităţii absolute şi fără nicio intervenţie asupra OUG 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice. Or, criticile formulate prin prezenta sesizare de neconstituţionalitate privesc tocmai elementele nou introduse”, se arată în sesizarea adresată CCR.

Potrivit documentului, cadrul legislativ de referinţă s-a modificat „substanţial” după anul 2020. Astfel, OUG 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice a fost reformată prin Legea nr. 187/2023, care a instituit Agenţia pentru Monitorizarea şi Evaluarea Performanţelor Întreprinderilor Publice, dar şi prin Legea nr. 158/2025.

Care sunt argumentele președintelui Nicuşor Dan

Conform sesizării, legea criticată încalcă art. 1 alin. (5) din Constituţie, în componenta sa referitoare la calitatea legii: claritate, precizie, previzibilitate şi corelarea legislaţiei.

„În jurisprudenţa sa constantă, Curtea Constituţională a reţinut că orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiţii calitative, printre acestea numărându-se previzibilitatea, ceea ce presupune că acesta trebuie să fie suficient de clar şi precis pentru a putea fi aplicat, formularea cu o precizie suficientă a actului normativ permiţând persoanelor interesate să prevadă într-o măsură rezonabilă, în circumstanţele speţei, consecinţele care pot rezulta dintr-un act”, transmite Nicuşor Dan.

Citeste si Sorin Grindeanu a dezvăluit numele a doi miniștri care ar putea face parte din guvernul său, în cazul în care va fi nominalizat de Nicușor Dan: „Mi l-aș dori. Este un om care a făcut extraordinar de bună treabă” / „A ținut bine sub control lucrurile și, da, eu îl apreciez”

Totodată, legea intră în coliziune directă cu Legea nr. 48/2025 privind aprobarea Politicii publice de proprietate privată a statului.

„Legea criticată nu abrogă, nu derogă expres şi nici nu stabileşte vreo regulă de soluţionare a acestui conflict normativ cu Legea nr. 48/2025, contrar art. 13 lit. a) din Legea nr. 24/2000, potrivit căruia actul normativ trebuie corelat cu prevederile actelor normative de nivel superior sau de acelaşi nivel, cu care se află în conexiune”, se mai arată în sesizare.

De asemenea, se atrage atenţia asupra încălcării art. 44 alin. (1) şi (2) din Constituţie interpretate prin prisma art. 20 din Constituţie şi art. 1 din Protocolul adiţional la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, în absenţa oricărui mecanism compensatoriu pentru terţii cocontractanţi.

„Art. 2 alin. (1) din legea criticată suspendă, până la 31 decembrie 2027, ‘orice operaţiuni privind înstrăinarea acţiunilor deţinute de stat (…) aflate în curs de realizare’, iar art. 3 alin. (3) sancţionează cu nulitatea absolută actele juridice de înstrăinare încheiate cu încălcarea regimului instituit. Aceste dispoziţii afectează direct poziţia juridică a investitorilor privaţi angajaţi în procedurile suspendate: ofertanţi declaraţi câştigători prin acte administrative, participanţi care au constituit garanţii sau au achitat avansuri, investitori care au parcurs procedurile de ofertă publică de vânzare autorizate de către Autoritatea de Supraveghere Financiară”, argumentează preşedintele.

În continuare, este invocată restricţia privind libera circulaţie a capitalurilor, prin raportare la art. 63 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene.