Nivel istoric al Dunării: Hidrocentralele din Serbia funcționează la doar 20% din capacitate. Autoritățile cer populației să economisească energia

Nivelul excepțional de scăzut al Dunării, provocat de seceta prelungită, a redus drastic producția de energie electrică în Serbia. Ministrul Energiei, Dubravka Djedovic Handanovic, a declarat că cele două mari hidrocentrale de pe fluviu funcționează mult sub capacitatea normală.

„Centrala hidroelectrică Djerdap 1 funcţionează la 20% din capacitatea sa de producţie, iar Djerdap 2 la 30%”, a declarat ministrul pentru postul public RTS.

Cele două hidrocentrale, aflate la aproximativ 240 de kilometri sud-est de Belgrad, la granița cu România, asigură în mod normal aproape 18% din producția anuală de energie electrică a Serbiei.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Potrivit ministrului, debitul Dunării a scăzut la aproximativ 1.500 de metri cubi pe secundă, un nivel comparabil cu minimele istorice înregistrate în 1985 și 2003.

Alte articole

Ce se mai fură în ziua de azi. Doi bulgari i-au lăsat pe cercetătorii români fără un aparat de 20.000 de euro pentru monitorizarea sturionilor!

Dunărea a atins un nou minim istoric. S-a depășit cel mai grav scenariu înregistrat în ultimii 40 de ani

„Pe parcursul lunilor mai, iunie şi iulie, am înregistrat cea mai scăzută producţie la centralele de la Djerdap de la punerea lor în funcţiune”, a precizat Dubravka Djedovic Handanovic.

În prezent, aproximativ 70% din energia electrică produsă în Serbia provine din centrale termice, iar 30% din hidrocentrale. Reducerea producției de energie hidro vine într-o perioadă în care consumul crește din cauza utilizării intensive a aparatelor de aer condiționat.

Citește și: Imagini dezolante cu Dunărea secată. Vapoarele zac în nămol, debitul fluviului scade drastic și se apropie de recordul negativ din 1985 FOTO

România și Bulgaria, afectate de aceeași problemă

Ministrul sârb al Energiei a avertizat că situația nu este izolată. Potrivit acesteia, producția de energie electrică este afectată și în România și Bulgaria, din cauza nivelului scăzut al Dunării și a valului de caniculă care a cuprins regiunea.

În același timp, consumul de electricitate este în creștere, pe fondul utilizării intense a aparatelor de aer condiționat.

„Toţi aceşti factori exercită presiune asupra cantităţilor disponibile de energie electrică şi asupra preţurilor”, a declarat Dubravka Djedovic Handanovic.

Oficialul a precizat că, în prezent, consumul zilnic de energie în Serbia este de aproximativ 105 GWh, față de 110-115 GWh în perioadele cu temperaturi foarte scăzute din timpul iernii.

În acest context, autoritățile au lansat un apel către populație pentru reducerea consumului.

„Fac apel la cetăţeni să consume energia electrică în mod raţional, pentru a contribui la depăşirea acestei perioade de secetă”, a transmis ministrul.

Citește și: Militarii intervin pe Brațul Bala pentru asigurarea alimentării cu apă a Reactorului 2 de la Cernavodă. MApN a început detonările controlate VIDEO

Dunărea continuă să scadă

Cea mai gravă situație este înregistrată în nordul Serbiei, în apropierea granițelor cu Ungaria și Croația, unde debitul Dunării a coborât duminică dimineață la aproximativ 750 de metri cubi pe secundă, potrivit Institutului Meteorologic Sârb.

Nivelul fluviului se află de câteva zile la un minim istoric și continuă să scadă, iar consecințele se resimt deja și în agricultură.

Din cauza lipsei de apă, autoritățile au fost nevoite să oprească o stație de pompare care alimenta cu apă din Dunăre un sistem de canale lung de aproximativ 960 de kilometri, folosit pentru irigarea a peste un milion de hectare de terenuri agricole din nordul țării.

Meteorologii sârbi estimează că situația nu se va îmbunătăți prea curând. Potrivit prognozelor, pe cursul Dunării nu sunt așteptate precipitații semnificative în următoarele cinci sau șase săptămâni, ceea ce ar putea agrava atât problemele din sectorul energetic, cât și pe cele din agricultură.

În paralel, Ungaria a anunțat duminică oprirea singurei sale centrale nucleare de la Paks, pentru prima dată în ultimii 44 de ani, tot în contextul condițiilor hidrologice și meteorologice extreme.