Potrivit unor estimări, între 33 și 35% dintre angajații din sectorul public încasează în prezent salarii mai mari decât cele prevăzute în noile grile salariale. Aceștia vor rămâne cu veniturile la nivelul actual până când salariile prevăzute de noua lege vor ajunge din urmă sumele aflate deja în plată.
În prezent, în sectorul public sunt ocupate 1,272 milioane de posturi, ceea ce înseamnă că măsura ar putea afecta între 420.000 și 445.000 de angajați.
Cele mai multe posturi sunt în:
Noua Lege a salarizării reprezintă unul dintre jaloanele asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Potrivit proiectului, actul normativ ar urma să intre în vigoare în decembrie 2026, cu o lună mai devreme decât termenul prevăzut inițial.
Salariile din noiembrie 2026 vor constitui baza de calcul pentru aplicarea mecanismului de înghețare a veniturilor. Dacă salariul prevăzut în noua grilă este mai mic decât cel aflat în plată, angajatul va primi un venit tranzitoriu, până când grila salarială va ajunge la nivelul salariului actual.
Punctul de referință va fi stabilit la 4.100 de lei atât pentru luna decembrie 2026, cât și pentru anul 2027.
Noua lege prevede că BNR va rămâne singura instituție exceptată de la aplicarea sistemului unitar de salarizare.
În schimb, Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), ANCOM și ANRE își vor pierde regimul special care le permite în prezent acordarea unor salarii mai mari.
Proiectul introduce și modificări privind sporurile. Astfel, sporul acordat primarilor, viceprimarilor, președinților și vicepreședinților de consiliii județene care implementează proiecte cu fonduri europene va putea ajunge la 40% față de limita actuală de 20%.
În administrația publică locală este prevăzut și un nou spor pentru dezvoltarea capacității fiscal-bugetare, care poate ajunge la 15% din salariul de bază, însă acordarea acestuia va depinde de situația financiară a autorităților locale.