Senatorii jurişti au avizat, marţi, proiectul de lege „Big Brother”, cunoscut tehnic ca cel privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice, fără ca acesta să mai fie dezbătut, scrie gandul.info.

Proiectul a fost elaborat de Administraţia Prezidenţială şi convenit de preşedintele Klaus Iohannis şi liderii partidelor parlamentare, în urma consultărilor de la Cotroceni de la începutul lunii mai.

Alte Articole

Codin Maticiuc a rămas fără telefon în autobuz! „Cumva ...

Cei din PSD cer USR-ului să o excludă pe Clotilde Armand din ...

EXCLUSIV | Nicușor Dan, adevărul despre cum se înțelege cu ...

Astfel, iniţiativa a fost semnată de toţi liderii partidelor, Victor Ponta, Vasile Blaga, Alina Gorghiu, Gabriel Oprea, Daniel Constantin, Kelemen Hunor şi Varujan Pambuccian.

„Această iniţiativă nu vizează legea securităţii cibernetice şi nici Legea 82/2012 privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice şi de furnizorii de servicii de comunicaţie electronice destinate publicului, care a fost declarată neconstituţională. Proiectul convenit astăzi urmăreşte să ofere garanţii suplimentare pentru protejarea datelor personale şi a dreptului la viaţă privată şi să aducă o serie de clarificări pentru a elimina riscurile de abuz. Astfel, accesarea datelor cu caracter personal poate fi realizată doar într-un cadru precis delimitat, de către instanţa de judecată sau numai cu autorizarea prealabilă a judecătorului. Acest principiu a fost cerut şi de către reprezentanţi ai societăţii civile şi împărtăşit de toţi actorii implicaţi. Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, şi-a exprimat speranţa că acest proiect, care este rezultatul unui efort comun, va fi aprobat de Parlament şi a subliniat, încă o dată, faptul că într-o societate democratică, securitatea, respectarea legii şi libertatea trebuie puse în acord”, a transmis, la începutul lunii mai, Administraţia Prezidenţiale.

Senatul este, în acest caz, prima Cameră sesizată, urmând ca proiectul să ajungă, ulterior, pentru votul final, pe masa deputaţilor.

Una dintre modificările prevăzute de lege se referă la stabilirea unui termen clar de maximum 3 ani în care furnizorul unei reţele de comunicaţii electronice trebuie să şteargă sau să anonimizeze datele.

O altă modificare clarifică modalitatea de acces la date, modalitate care fusese reglementată prin legea securităţii cibernetice, declarate neconstituţională, în lipsa unui mandat de la judecător şi a unor temene clare.