Deputaţii au adoptat noul Cod Silvic. Ponta: PNL reprezintă INTERESE frauduloase şi antinaţionale

Noul Cod Silvic a fost adoptat de deputaţi cu 208 voturi pentru, 97 împotrivă şi 27 abţineri.

„A fost un efort de aproape doi ani pentru ca la Guvern şi apoi în Parlament să fie adoptat acest Cod Silvic de care România avea nevoie. Interesele private ale marilor companii neromâneşti care exploatează în mod excesiv lemnul în România şi-au găsit din păcate reflectarea şi în Parlament şi de aceea avem şi voturi contra”, a declarat premierul Victor Ponta.

Citeşte şi: Victor Ponta: Noul Cod Silvic nu trebuie să fie al majorităţii, ci al României

„Regret faptul că, pe de o parte, colegii  din PNL, inclusiv fostul ministru, care au iniţiat acest cod, din considerente politicianiste, au votat contra. A fost o mare bătălie a firmelor care taie şi exploatează lemn. Şi unde să aibă sprijin altundeva decât la PNL care reprezintă interesele frauduloase şi antinaţionale şi care are şi interese materiale”, a mai precizat Ponta. Premierul a arătat că, după confirmarea majorităţii din Senat, voturile date, miercuri, în plenul Camerei arată că Guvernul are sprijinul necesar şi în această Cameră.

Alte articole

Romsilva câștigă definitiv procesul pentru 43.227 hectare de pădure în Bacău, ce valorează 300 de milioane de euro. Suprafețele retrocedate ilegal rămân în proprietatea statului

Scandal în POT. Un parlamentar a cerut schimbarea numelui partidului, dar Anamaria Gavrilă se opune. Conducerea Parlamentului este în impas

Deputatul PNL, fost ministru al Mediului Lucia Varga a declarat că România avea nevoie de un Cod Silvic european în care să fie protejată pădurea şi să se dea drept de preempţiune agenţilor economici din industria de prelucrare a lemnului şi sprijin pentru proprietari.

Proiectul prevede, printre altele, că valorificarea masei lemnoase pe picior se face doar de către operatori economici atestaţi.

Astfel, un operator/grup de operatori economici poate cumpăra la licitaţie sau negociere, după caz, materiale lemnoase rezultate din produse principale sau accidentale, sub formă de lemn rotund fasonat la drum auto, doar în cazul în care asigură prin capacitatea proprie procesarea a cel puţin 40% din materialul lemnos achiziţionat.

Proiectul mai stabileşte că suprafaţa maximă care poate face obiectul scoaterii definitive din fondul forestier, incluzând construcţia, accesul şi împrejmuirea, este de maximum 250 metri pătraţi în cazul proprietăţilor forestiere mai mari de 5 hectare şi de maximum 5% din suprafaţa proprietăţii forestiere, dar nu mai mare de 200 m pătraţi, dacă suprafaţa proprietăţii forestiere este mai mică de 5 ha.

Citeşte şi: Comisia pentru agricultură a dat raport favorabil noului Cod Silvic care limitează achiziţia de lemn

Accesul public în fondul forestier naţional cu autovehicule, motociclete, ATV-uri sau mopede este interzis, cu excepţia activităţilor sportive, de recreere şi turism, care se pot practica numai cu acordul şeful ocolului silvic, în cazul administrării, proprietarului, cu avizul şefului ocolului silvic, în cazul asigurării serviciilor silvice.

Un operator economic/grup de operatori economici nu poate achiziţiona/procesa mai mult de 30% din volumul dintr-un sortiment industrial de masă lemnoasă din fiecare specie, stabilit ca medie a ultimilor 3 ani, în baza actelor de punere în valoare autorizate la exploatare şi exploatate la nivel naţional, indiferent de forma de proprietate.

Alte articole stabilite de deputaţi prevăd că preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior se stabileşte anual, prin hotărâre a guvernului, la propunerea autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.