Numărul cererilor de cetățenie română, de patru ori mai mare în 2015 faţă de 2014

„Este o evoluție interesantă în ceea ce privește numărul solicitărilor de cetățenie. Dacă la înființarea Autorității, în 2010, erau aproape 100.000 de solicitări de cetățenie, numărul acestora a scăzut până în 2014, când a ajuns la 21.000 de cereri. Din 2015 am înregistrat o creștere semnificativă. În 2015 au fost aproape 82.000 de cereri, 81.000 și ceva, iar în 2016, până la acest moment, avem peste 50.000 de cereri înregistrate. (…) Este o creștere foarte mare, probabil că situația internațională are un rol important în creșterea numărului de solicitări în materia cetățeniei”, a precizat Ciobanu, după ceremonia în care 43 de cetățeni au depus jurământul de credință față de România și au dobândit certificate de cetățenie.

Președintele ANC a arătat că pentru cei mai tineri dintre solicitanți cetățenia română înseamnă o oportunitate.

„Să știți că sunt și bătrâni care vin să depună jurământul și cu lacrimi în ochi rostesc jurământul și intonează imnul național. Pentru ei cetățenia română reprezintă doar un sentiment de bine, cetățenia ascendenților și de fiecare dată îmi spun: ‘vreau să mor român’„, a povestit ea.

Iulia Ciobanu a precizat că, dintre cele aproape 82.000 de persoane care au solicitat cetățenia română în 2015, majoritatea sunt din Republica Moldova.

Alte articole

Se schimbă condiţiile pentru obţinerea cetăţeniei române. Ilie Bolojan a semnat legea

Ţările în care este cel mai greu să obţii cetăţenie. În unele trebuie să locuieşti de 30 de ani sau să ai rude!

„Pe articolul 8 (din Legea cetățeniei române), pe naturalizare, nu pe redobândire, cei mai mulți vin din țările arabe, dar sunt și din Europa, mă refer la Albania, Serbia, Macedonia, avem solicitanți și din Germania, din Franța. Pe redobândirea cetățeniei cei mai mulți solicitanți sunt din Republica Moldova, cam 90%, redobândire articolul 11 — cei care au pierdut din motive neimputabile”, a explicat Ciobanu.

Potrivit acesteia, ponderea cererilor de cetățenie respinse este de 1,41%, procent care a reieșit în urma datelor statistice agregate în perioada 2010 — 2015. Ciobanu a menționat că motivele respingerii unei cereri sunt diverse, de la faptul că solicitantul a fost condamnat pentru o infracțiune care îl face nedemn de a fi cetățean român la faptul că pentru redobândirea cetățeniei nu îndeplinește condiția ascendenței sau solicitantul nu completează dosarul cu actele solicitate de comisia pentru cetățenie. Ea spune că durează în medie un an de la depunerea dosarului și până la dobândirea cetățeniei române.

Dintre cele 43 de persoane care au depus joi jurământul de credință, zece sunt din Turcia și nouă din Siria.