Numărul copiilor incomplet vaccinaţi până la 1 an şi jumătate a crescut în 2014

Vaccinarea a scăzut constant la toate vaccinurile din Programul Naţional de Imunizare, în 2014, cu excepţia celui făcut în maternitate, potrivit studiului. Acoperirea vaccinală pentru DTP 4, VPI 4, Hib 4, HEPB3 si ROR 1 la vârsta de 18 luni s-a situat sub ţinta de 95%. Raportat la numărul de născuţi vii valorile acoperirii vaccinale sunt sub 86% pentru toate antigenele vaccinale şi în scădere cu până la 3,3% faţă de anul anterior.

Procentul copiilor depistaţi ca incomplet vaccinaţi la vârsta de 18 luni a crescut cu 15% faţă de anul precedent.

Printre principalele motive ale nevaccinării corespunzătoare vârstei se numără: neprezentarea la medic, refuzul părinţilor, născut în străinătate, omisiune, contraindicaţie medicală, lipsă vaccin.

Principala cauză este neprezentarea – 28% dintre părinţii nu şi-au dus copiii la vaccinare – iar 14,3% dintre ei au refuzat să-şi vaccineze copilul. Numărul românilor care refuză să-şi vaccineze copilul este în creştere faţă de 2013, creştere mai pronunţată la oraş: plus 3,2% în 2014 faţă de 2013.

Alte articole

Alertă în România. „Super-gripa” lovește deja țara, specialiștii trag un semnal de alarmă. Se recomandă vaccinarea imediată

Lipsa vaccinurilor este o altă cauză pentru scăderea procentelor privind acoperirea vaccinală. Astfel, aproximativ 8% dintre copii au ratat vaccinarea din cauza faptului că vaccinul lipsea.

Analiza a mai relevat diferenţe notabile între valorile costului mediu pe doza de vaccin achiziţionat raportate de fiecare judeţ.

La o extremă se află judeţul Gorj cu un cost mediu de 91 lei pentru fiecare vaccin, fiind urmat de judeţe precum Cluj (65 lei), Timiş (53 lei), Braşov (52 lei), iar la cealaltă extremă se află judeţe precum Bistriţa Năsăud (30 lei) şi Buzău (28 lei).

Indicatorul de eficienţă stabilit stabilit prin Programul Naţional de Imunizare cost mediu /doză vaccin achiziţionat centralizat este de 35 lei.

Cercetarea IPP mai arată că Programul Naţional de Sănătate a Femeii şi Copilului nu este monitorizaţi corespunzător în prezent, în condiţiile în care numărul persoanelor care utilizează în mod constant mijloace contraceptive a scăzut semnificativ (cu 20%) în ultimii ani.

În ceea ce priveşte Acţiunea de Mediere Sanitară în anul 2014, iniţiativă guvernamentală adresată direct încurajării accesului grupurilor vulnerabile la servicii publice de sănătate, faptul că numărul mediatoarelor sanitare a scăzut cu 46% faţă de 2008, cea mai accentuată scădere (de peste 3%) fiind anul trecut, pune în pericol eficienţa politicilor statului faţă de aceste categorii.

„Nu se poate face prevenţie şi educaţie primară sanitară cu o singură mediatoare încadrată la Bucureşti spre deosebire de 35 la Mureş, de exemplu”, se arată în comunicatul organizaţiei.

Cercetarea a fost realizată de Institutul pentru Politici Publice (IPP) alături de partenerii săi strategici – organizaţii rome (Centrul Romilor pentru Politici de Sănătate, Romani Criss – Centrul Romilor pentru Intervenţie Socială şi Studii, Asociaţia Umanitară Pentru Ei şi Asociaţia VOX Civica).

CITEŞTE ŞI: Medici: Părinţii care NU îşi vaccinează copiii ar trebui să plătească tratamentul în cazul îmbolnăvirii