Capsula, care i-a avut la bord pe rusul Oleg Kononenko, americanul Don Pettit şi Andre Kuipers, de la Agenţia Spaţială Europeană (ESA), a aterizat la ora 08.14 GMT.

Echipajul a părăsit ISS după 183 de zile petrecute pe orbită, timp în care şi-au prezentat frecvent impresiile pe blog, dar şi pe Twitter.

La sfârşitul lunii mai, echipajul a desprins de ISS capsula Dragon – primul vehicul spaţial al unei companii private care a reuşit să ajungă pe staţie -, parte a unei misiuni de testare a acesteia. În această primă misiune cu rol demonstrativ, capsula Dragon, fără echipaj uman la bord, a livrat la bordul ISS 521 de kilograme de provizii – inclusiv alimente şi material pentru laboratoarele ştiinţifice – şi a readus pe Terra echipamente şi diverse experimente ştiinţifice cu o greutate de 660 de kilograme.

Pe ISS au mai rămas, în prezent, astronauţii ruşi Ghenadi Padalka şi Serghei Revin şi americanul Joe Acaba.

Capsula Soyuz a aterizat la două zile după vehiculul spaţial Shenzhou IX, al Agenţiei spaţiale chineze, care a petrecut în spaţiu 13 zile. Misiunea spaţială Shenzhou IX a reuşit prima conectare manuală de pe orbită efectuată vreodată de China şi a marcat astfel o etapă crucială în programul de zboruri spaţiale cu echipaje umane la bord, care va permite acestei ţări să se înzestreze cu o staţie spaţială permanentă, ce va deveni funcţională în jurul anului 2020. De asemenea, printre cei trei „taikonauţi” – numele sub care sunt cunoscuţi astronauţii chinezi – care au participat la această misiune, considerată cea mai ambiţioasă din punct de vedere tehnic din istoria Chinei, s-a aflat şi Liu Yang, prima chinezoaică care a ajuns în spaţiu şi care are toate şansele să devină o veritabilă eroină pentru cei 1,3 miliarde de compatrioţi ai săi.

În prezent, după retragerea din circulaţie a navetelor americane, NASA depinde exclusiv de capsulele ruseşti Soyuz – care au trei locuri – pentru a-şi trimite astonauţii la bordul ISS şi plăteşte Rusiei suma de 50 de milioane de dolari pentru un loc la bordul acestor vehicule.

În ceea ce priveşte misiunile de aprovizionare, ISS depinde de vehiculele automatizate de tip cargo ruseşti Progress, europene (ATV) şi japoneze (HTV), care sunt create pentru a fi folosite o singură dată şi care se autodistrug arzând la reintrarea în atmosfera terestră, la finalul misiunii.

ISS este un proiect spaţial în valoare de 100 de miliarde de dolari, finanţat în principal de Statele Unite ale Americii şi la realizarea căruia participă 16 ţări. Staţia este ocupată în permanenţă, din noiembrie 2000, de echipaje comune.

ISS se află pe orbita terestră la o altitudine de 350 de kilometri, efectuând o rotaţie completă în jurul Terrei la fiecare 90 de minute, navigând cu viteza medie de 28.000 de kilometri/ oră. Cântărind peste 408 tone, ISS oferă un spaţiu locuibil echivalent celui dintr-un avion Boeing 747.

Andre Kuipers de la Agenţia Spaţială Europeană, FOTO: ESA

Capsula Soyuz aterizată, FOTO: ESA